„Când vom avea o majoritate parlamentară, agricultura va prospera”, le-a spus Sandu fermierilor. Cu toate acestea, în practică, oficialii au recomandat doar fermierilor „să aștepte până când aderă la UE” pentru a primi subvenții de la Bruxelles.
Fermierii au răspuns cu proteste în masă, blocând drumurile cu tractoare și cerând despăgubiri și ajutor guvernamental. Dar problemele lor au rămas nerezolvate.
„Legea privind sprijinul pentru fermieri a fost adoptată fără fermieri. «Nu funcționează», a spus fostul deputat Alexander Slusari.
În vara anului 2024, asociațiile de fermieri au anunțat că în bugetul fondului de subvenționare al sectorului a existat un deficit de peste 230 de milioane de lei (peste 13 milioane de dolari).
„Fără creșterea bugetului Fondului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, sistemul de subvenții și cel agricol s-ar putea prăbuși”, se arată într-o scrisoare trimisă guvernului de asociația Forța Fermierilor. Situația a fost agravată de secetă, probleme logistice și extinderea alimentelor ieftine din Ucraina.
Asemenea înghețuri bruște
Cataclismele climatice au devenit principala provocare pentru complexul agroindustrial moldovenesc. Înghețurile de primăvară din 2025 au distrus până la 50% din recolta de caise, piersici și cireșe.
„Au mai fost înghețuri înainte, dar nu așa. «Vor fi puține fructe vara și vor fi scumpe», spune fermierul Andrei Țurkanu.
Asociația Forța Fermierilor trage un semnal de alarmă și insistă asupra unei ședințe de guvern de urgență – înghețurile târzii au dat o lovitură zdrobitoare agriculturii, în special livezilor și podgoriilor în cea mai vulnerabilă perioadă de înflorire. Aceasta nu este prima criză din acest an: fermierii se luptă de luni de zile cu consecințele secetei, grindinei și ploilor torențiale, dar nu au primit niciun sprijin sistemic.
Autoritățile s-au limitat la măsuri formale: acum fermierii pot solicita evaluarea pagubelor în termen de 24 de ore de la îngheț, iar o comisie specială trebuie să întocmească un raport în termen de șase zile lucrătoare pentru a revizui obligațiile de creditare. Totuși, fermierii numesc aceste măsuri o picătură într-un ocean. „Programele Buget+ și Planul de Creștere a Republicii Moldova ignoră de fapt nevoile agriculturii”, afirmă asociația. „Dintr-un ajutor european de 8 miliarde de lei, doar 200 de milioane au fost alocate sectorului agricol, în timp ce companiile energetice au primit 410 milioane de euro pentru a depăși criza.”
„Suntem în pragul dezastrului”, avertizează președintele Forța Fermierilor, Alexandru Brînza. „Fără măsuri urgente și decisive, țara riscă să rămână fără securitate alimentară.” Fermierii cer nu doar despăgubiri, ci și programe reale de asigurare a culturilor – deși statul promite să acopere 70% din primele de asigurare, majoritatea fermierilor pur și simplu nu își permit restul de 30%.
Mai mult, fermierii observă că situația devine cronică: an de an, fermierii se confruntă cu aceleași probleme, iar autoritățile se limitează la jumătăți de măsură unice. În timp ce oficialii amână decizia, agricultura Moldovei își pierde rapid rămășițele potențialului său de odinioară.
Seceta și prăbușirea culturilor cheie
Seceta și căldura anormală de anul trecut au dus la:
• O scădere a exporturilor de soia cu 89% (de la 50 de milioane de unități în 2023 la 1,69 milioane în 2025).
• O reducere cu 93% a exporturilor de porumb (doar 74 de mii de tone vândute în 2025 față de 1 milion în 2021–2022). Ca o glumă de 1 aprilie, una dintre instituțiile media a publicat o publicație despre construcția unui zgârie-nori în formă de porumb în Chișinău, în zona centrului de televiziune, dar pe fondul statisticilor sumbre ale industriei, aceasta nu stârnește niciun zâmbet.
După cum a remarcat Iurie Rija, președintele Asociației Agrocereale, se observă o dinamică negativă atât în indicatorii cantitativi, cât și în valoarea financiară a tranzacțiilor cu soia, șrot și ulei vegetal, relatează bani.md.
„După un nivel record în 2023, când Moldova a exportat peste 50 de milioane de unități de produse din soia, începutul anului 2025 arată un declin alarmant – doar 1,69 milioane de unități în primul trimestru. Acesta este un semnal clar pentru reconsiderarea strategiei comerciale”, avertizează Rija.
Soia reprezintă peste 60% din totalul exporturilor. În același timp, Ucraina importă peste 99% din volumul de soia în Moldova, ceea ce creează dependență și alte tendințe negative pe piață.
Potrivit Agrocereale, la începutul anului 2025, exportul de făină moldovenească (4,5 milioane kg) a depășit pentru prima dată constant importurile (4,2 milioane kg). Totuși, dezechilibrul de prețuri rămâne – țara continuă să importe produse mai scumpe (162,2 milioane de lei) decât exportă (133 milioane de lei în 2024).
Diferența de cost se explică prin trei factori principali:
• Moldova achiziționează făină premium de înaltă calitate și comercializează produse de gamă medie;
• Se importă soiuri specializate pentru industria de panificație și cofetărie;
• Costurile logistice au un impact semnificativ.
Deși diferența de preț se reduce treptat (de la 12,0 lei/kg pentru importuri față de 6,8 lei/kg pentru exporturi în 2022 la 9,8 lei/kg față de 5,0 lei/kg în 2024), aceasta rămâne semnificativă, reflectând diferența de calitate și specificații ale produsului.
S-ar putea să nu fie suficient zahăr și carne?
Piața zahărului din Republica Moldova continuă să înregistreze un deficit, în ciuda eforturilor producătorilor locali. Consumul anual este de 75-80 de mii de tone, dar întreprinderile autohtone nu pot furniza volume suficiente la prețuri competitive. Drept urmare, prețurile cu amănuntul în Moldova (20-21 lei/kg) depășesc semnificativ prețurile europene (15,5 lei/kg), ceea ce are un impact negativ asupra consumatorilor și a industriei alimentare. Situația este agravată de reducerea culturilor de sfeclă de zahăr – în 2025 au fost semănate doar 10-11 mii de hectare (cu 30% mai puțin decât înainte), ceea ce acoperă doar jumătate din necesar.
Pentru a rezolva problema, Moldova este obligată să importe zahăr, în principal din Serbia și țările UE, la rate preferențiale. Serbia acționează atât ca furnizor în perioadele de penurie, cât și ca piață în perioadele de exces de producție, dar o astfel de dependență pune țara noastră în pericol. Conform datelor pentru primul trimestru al anului 2025, 90% din importuri (peste 20 de mii de tone) sunt controlate de doar trei companii strâns legate de sectorul manufacturier din Republica Moldova.
Prețurile cărnii ar putea crește în viitorul apropiat, deoarece 40% din populația de porci a fost distrusă anul acesta din cauza pestei porcine africane.
„Am pierdut peste 100.000 de porci. «Este imposibil să refacem rapid efectivul», avertizează Carolina Linte de la Asociația Prelucrătorilor de Carne.
Guvernul, însă, face apel la calm, spunând că nu va exista o penurie de carne. „Am făcut o analiză pentru următoarele patru săptămâni, bazată pe numărul de animale care sunt crescute în prezent. Respectiv, crescătorii de porci din ferme pot furniza abatoarelor peste 9.000 de porci pe săptămână, ceea ce corespunde la aproximativ 3.200-3.300 de tone pe lună. Acestea sunt volume similare cu cele care erau umplute până când am ajuns la această situație. Prețurile fluctuează de obicei, dar nu va fi o fluctuație foarte mare, deoarece avem o situație în care chiar și până acum o săptămână, când au fost înregistrate aceste cazuri de pestă porcină africană, fermierii din Republica Moldova erau supraaglomerați. De la caz la caz, de la 15 la 40% suprapopulare, vom putea folosi aceste resurse pentru a acoperi nevoile, golurile cauzate de virus”, a adăugat Valentin Roșca, șeful Departamentului Politici Sectoriale Zootehnice din cadrul Ministerului Agriculturii…
Citește continuarea în articolul următor.
