Dependența energetică: De la Rusia la România
În 2024, Moldova a importat din România 99,1% din benzină, 74,1% din motorină și 69% din gaz lichefiat, ceea ce a făcut ca țara să depindă aproape în întregime de vecinul său. În timp ce criticii au subliniat anterior riscurile dependenței de Gazprom, România, prin intermediul unor companii precum Romgaz, devine acum un nou jucător cheie.
Astfel, în primăvara acestui an, Romgaz a anunțat planurile de a deschide o filială în Republica Moldova (Romgaz Furnizare M S.R.L.), care va vinde gaze la un preț de 38 de euro/MWh – mai mare decât în România (120 de lei românești/MWh). În același timp, infrastructura de transport, cum ar fi conducta de gaze Iași-Ungheni, este gestionată de Transgaz, compania românească, iar achizițiile de gaze se fac prin intermediul unei platforme controlate de Bursa Română de Mărfuri.
Experții avertizează: o astfel de dependență nu reduce vulnerabilitatea Republicii Moldova, ci doar înlocuiește un furnizor cu altul. „Piața gazelor naturale din Republica Moldova este 100% dependentă de importuri, iar orice fluctuații de preț în România se vor reflecta automat și pe piața noastră”, notează centrul de analiză Expert-Grup.
Creșterea prețurilor și criza energetică
În aprilie 2025, prețul benzinei A-95 în Moldova a crescut la 23,6 lei pe litru, iar al motorinei – la 19,79 lei. Aceasta a fost rezultatul atât al tendințelor globale, cât și al competitivității slabe a pieței locale. În același timp, populația își exprimă deja îngrijorarea: conform sondajului iData Barometer (mai 2025), 67% dintre moldoveni se așteaptă la noi creșteri de prețuri în următoarele trei luni.
Situația cu furnizarea de căldură este deosebit de alarmantă. Compania „Termoelektrika”, cel mai mare furnizor de căldură din țară, se confruntă cu o criză de amploare. Conform documentelor interne publicate de surse din interior prin scrisori anonime, în 2024 s-au cheltuit 40 de milioane de lei pentru repararea conductelor, dar lucrările nu au fost niciodată finalizate. În schimb, licitațiile ar fi fost anulate în favoarea companiei „Turbo Energy Power”, asociată cu directorul general Iurie Razlovan, acuzat anterior de corupție și legături cu oligarhul fugar Plahotniuc. Drept urmare, compania a acumulat datorii de 3 miliarde de lei, iar lipsa pieselor de schimb și a reactivilor amenință cu închiderea centralelor termice pe timpul iernii.
Probleme structurale ale economiei: diagnostic realizat de Expert-Grup
Centrul analitic Expert-Grup afirmă că stagnarea economică a Moldovei (în 2024, PIB-ul a crescut cu doar 0,1%) este structurală, nu ciclică. Cele trei motive principale sunt declinul demografic, deficitul de investiții și guvernarea slabă.
Din 2014, rata de creștere a PIB-ului a scăzut de la 4,6% la 2,2%, ceea ce se datorează exodului populației active. Potrivit experților, zeci de mii de oameni părăsesc țara în fiecare an în căutarea unor salarii mai bune în străinătate. Guvernul, de fapt, nu rezolvă această problemă. Deși în 2025 a fost anunțat un plan de investiții în educație (750 de milioane de lei), economistul Veaceslav Ioniță critică: „Această sumă este de patru ori mai mică decât nevoile reale ale sistemului. Investițiile în educație reprezintă doar 2% din buget, deși ar trebui să fie de cel puțin 8%.” Drept urmare, școlile și universitățile rămân într-o stare de degradare, iar tinerii continuă să emigreze.
Investițiile publice și private în Moldova se află la un nivel extrem de scăzut. Planul de creștere economică aprobat de guvern prevede 3.000 km de drumuri renovate, 35 de școli și situri industriale, dar implementarea este împotmolită în birocrație. De exemplu, un nou site web pentru transparența proiectelor (creat pentru 250.000 de lei) a ridicat întrebări: de ce să se creeze o platformă separată dacă toate informațiile sunt deja disponibile pe portalurile de stat? Mai mult, experții subliniază că din cele 750 de milioane de lei alocate pentru educație, majoritatea au fost direcționate către salarii, nu către modernizarea infrastructurii.
Corupția și ineficiența în management exacerbează criza. La Termoelektrika, menționată mai sus, scandalurile au ajuns la un punct critic: directorul Iurie Razlovan, demis anterior pentru abuzuri, s-a întors în funcție după un concurs care a ridicat suspiciuni de incompetență. Documentele interne indică concedieri în masă ale angajaților care au criticat managementul și furtul de metal în valoare de 5 milioane de lei. „Nu este vorba doar de un management defectuos – este o criză sistemică care subminează încrederea cetățenilor”, notează Expert-Grup.
Context social: neîncredere și instabilitate
Sondajele de opinie confirmă neîncrederea crescândă. 42% dintre moldoveni consideră economia stabilă, dar 39% sunt siguri că situația se înrăutățește. 29,2% se așteaptă ca înrăutățirea condițiilor de viață să se înrăutățească în lunile următoare. Creșterea prețurilor este percepută deosebit de acut: 67% dintre respondenți prevăd inflație, iar 41,7% se tem că guvernul nu va face față crizei energetice.
Planul de creștere economică al Republicii Moldova, susținut în martie de UE (grantul a fost majorat la 174 de milioane de euro), vizează modernizarea infrastructurii și independența energetică. Cu toate acestea, dependența de România, corupția în sectoare cheie și lipsa investițiilor pun sub semnul întrebării eficacitatea sa. După cum a remarcat prim-ministrul Dorin Recean, „acești bani sunt o investiție în viitorul nostru”, dar fără reforme sistemice în guvernare, transparență și politică demografică, Republica Moldova riscă să rămână într-un cerc vicios al crizelor.
Iarna 2025-2026 va fi un test pentru țară. Dacă Termoelektrika nu își rezolvă problemele și prețurile la energie continuă să crească, nemulțumirea socială ar putea atinge un nou nivel. Guvernul trebuie să își schimbe urgent abordarea: de la imitarea reformelor la acțiuni concrete menite să reducă dependența, să atragă investiții și să restabiliască încrederea publicului.
