Exporturile scad, economia nu se dezvoltă.
Așadar, în 2022, exporturile (poate principalul indicator economic) de produse moldovenești au atins o cifră record în istoria țării – 4 miliarde 340 de milioane de dolari. Însă au trecut doar doi ani, iar oferta de bunuri autohtone în străinătate a scăzut cu aproape un miliard. Și căderea economică liberă a Moldovei continuă. În primul trimestru al anului 2025, exporturile au însumat doar 800 de milioane de dolari – cu 13,8% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.
„Scăderea exporturilor nu este doar o statistică, ci o radiografie a unei economii aflate în stare de colaps. Un simptom evident că direcția aleasă este profund greșită”, reflectă fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat.
Scăderea se observă și la anumite tipuri de produse, în special cele legate de agricultură. Exporturile de cereale au scăzut cu 46 de milioane de dolari, grăsimile și uleiurile vegetale – cu 42 de milioane, legumele și fructele – cu 30 de milioane.
Situația deplorabilă a cerealelor, legumelor și fructelor se datorează în mare măsură recoltei slabe și secetoase din 2024. Iar scăderea producției de ulei vegetal se datorează faptului că Moldova s-a transformat dintr-un exportator de produse finite într-un furnizor de materii prime. Și, deși creșterea exporturilor de semințe s-a ridicat la 48 de milioane de dolari, valoarea adăugată s-a pierdut.
Cu toate acestea, anul trecut s-a înregistrat o tendință pozitivă la exportul de minereu de fier și fier vechi (+10 milioane de dolari) și băuturi alcoolice (+2 milioane de dolari). Cu toate acestea, această creștere a fost insuficientă pentru a compensa declinul la scară largă din alte sectoare.
De exemplu, exportul de echipamente electrice și electrocasnice a scăzut cu 32 de milioane de dolari. Dar cel mai dramatic scenariu în viitorul apropiat îl așteaptă pe unul dintre domeniile cheie ale industriei moldovenești – industria auto, și anume, aceasta privește întreprinderile moldovenești asociate cu producția de componente pentru companiile auto străine.
„Din cauza declinului din sectorul auto, Moldova riscă să piardă investiții străine și locuri de muncă. Dacă acest declin este asociat cu o încetinire a producției de automobile europene sau cu un război tarifar cu China, țara noastră va suferi pierderi uriașe”, avertizează expertul economic Veaceslav Ioniță.
Cu toate acestea, analistul prevede un an agricol de succes pentru Moldova, ceea ce va duce la creșterea PIB-ului. „Va exista un declin și în al doilea trimestru, iar o creștere bună ne așteaptă în al treilea și al patrulea”, consideră V. Ioniță. Dar merită să fim atât de optimiști, mai ales având în vedere că în aprilie a acestui an, Fondul Monetar Internațional a redus prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei în 2025 de la 3,7% la un procent aproape condiționat de 0,6%.
În plus, pierderea aproape completă a recoltei de fructe din cauza înghețurilor de primăvară provoacă așteptări alarmante. Și va fi posibil să se evite consecințele catastrofale ale secetei din această vară?
Dar, fie cum ar fi, așteptarea „mila naturii” este ultimul lucru pe care ar trebui să-l faci. Precum și dau vina pe condițiile climatice pentru toate problemele economiei moldovenești. Așadar, să trecem la întrebarea principală.
Cine e de vină?
S-a întâmplat ca în ultimii ani, problemele să se fi abătut asupra Moldovei una după alta. Mai întâi, epidemia de coronavirus, apoi războiul din Ucraina vecină și instabilitatea asociată din regiune, apoi pământul moldovenesc sufocat de secetă. Toate aceste nenorociri, desigur, nu au putut decât să afecteze economia țării. Dar acești factori sunt forță majoră independentă de voința oamenilor.
Motivele pentru care economia moldovenească a stagnat și declinul exporturilor sunt sistemice și au rădăcini istorice adânci. Și, în primul rând, sunt legate de faptul că autoritățile Moldovei independente nu au acordat atenție politicilor protecționiste timp de mai bine de 30 de ani.
„Situația în care ne aflăm este legată de faptul că conducerea țării devine dependentă de unii actori externi, apoi de alții, ale căror interese, ca să spunem blând, nu coincid cu ale noastre. Cei aflați la putere sperau mai mult că ne vor provoca din străinătate. Drept urmare, în doi ani întreaga industrie s-a prăbușit din cauza importurilor care au inundat zona”, spune antreprenorul și filantropul moldovean Vasile Chirtoca.
„Adevărata Moldovă – țara muncii, a producției și a exportului – este învinsă. Agricultura din țară este distrusă, industria este ignorată, producătorii rămân fără piețe de desfacere, nu există nicio reacție la sfârșitul regimurilor comerciale preferențiale cu UE, iar ajutorul european este lipsit de transparență, cu suspiciuni de favoritism politic”, afirmă liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat.
De ce s-a întâmplat acest lucru? Poate, în multe privințe, pentru că, în zorii tranziției către o economie de piață, autoritățile moldovene au cedat unei tendințe noi – privatizarea terenurilor. Dar a fost necesar, pur și simplu, să transforme fermele colective și de stat în societăți pe acțiuni, păstrând fermele mari.
„Pur și simplu am împărțit totul. Astăzi este foarte dificil să consolidezi terenul, este foarte dificil să-l cultivi. Vedem peste tot pe câmpuri insule de copaci care au crescut acolo și nu au fost dezrădăcinați. Vedem foste brigăzi de tractoare, hambare fără ferestre și uși și așa mai departe. Sunt ele într-o astfel de stare pentru că nu există proprietar? Și de ce nu există proprietar? Pentru că nu poate exista unul. Au luat un hambar și l-au împărțit la o mie de oameni, iar acum dețin hambarul. Dar este imposibil să organizezi aceste mii de oameni într-un fel de cooperativă sau societate pe acțiuni. Prin urmare, hambarul pur și simplu vegetează”, reflectă V. Chirtoca.
În plus, antreprenorul îndeamnă să nu dea vina, așa cum fac mulți acum, pe conducerea Uniunii Europene, care își impune standardele Moldovei, pentru toate problemele economiei moldovenești: „Aproape că nu există un stat care să fie interesat ca un alt stat să prospere. Pentru că nimeni nu vrea să crească concurenți. De ce să-i crească? Din punctul meu de vedere, din acest motiv, a fost aleasă calea finanțării, limitată de limite clare ale «nedezvoltării». Calea pe care primim împrumuturi, devenim debitorii lor. Dar, în același timp, este foarte important pentru ei ca aceste împrumuturi, cu ajutorul consultanților lor, să nu fie folosite pentru dezvoltare. Nu suntem învățați cum să ne dezvoltăm. Suntem învățați cum să economisim bani și să reducem tot ce a fost creat înaintea noastră. Suntem învățați cum să nu ne dezvoltăm.”
Și totuși, după cum știm, peștele putrezește din cap. Prin urmare, oricât de mult ar vrea cineva, este imposibil să ocolești criticile la adresa actualelor autorități pro-europene.
„Economia țării noastre este în mare parte orientată spre exporturi. Scăderea exporturilor nu este doar o statistică seacă, este o lovitură pentru mii de locuri de muncă, pentru buget, pentru întreaga stabilitate economică. Într-o astfel de situație, ar fi de așteptat un răspuns clar și prompt din partea guvernului. Dar ce auzim? Tăcere. Nicio analiză, niciun plan anticriză, nici măcar o explicație elementară a situației. Unde este răspunsul clar: ce se întâmplă? De ce se prăbușesc exporturile? Din cauza situației externe, a problemelor de logistică, a scăderii competitivității sau a lipsei de sprijin din partea statului?”, întreabă Vitali Andrievski, politolog de orientare „europeană”.
„Moldova oficială se îneacă în comunicate de presă, flori și conferințe. Guvernul își face selfie-uri la summituri, ține discursuri pe fundalul unor bannere galbene, se fac promisiuni de integrare europeană, dar nu există nicio legătură cu realitatea: nici în sate, nici în fabrici, nici în grădini. Autoritățile trăiesc în prezentări PowerPoint, iar noi trăim într-o economie prăbușită”, – cu cuvintele lui Vlad Filat, se poate rezuma căutarea vinovaților și se poate începe să se ia în considerare modalități de a scoate Moldova din prăbușirea economică.
Ce să fac?
Mulți experți compară, pe bună dreptate, problemele economice cu afecțiunile corpului uman. Iar exporturile sunt precum temperatura economiei, „termometrul” acesteia. „Când economia este în febră, nu trebuie să fluturi hârtii deasupra ei, ci trebuie să te gândești ce se poate face”, afirmă pe bună dreptate Veaceslav Ioniță.
În primul rând, este necesar să se asigure intrarea produselor companiilor moldovenești pe piața europeană, care, potrivit antreprenorului Vasile Chirtoca, este deschisă în prezent Moldovei. Doar pentru a vinde cu succes mărfurile autohtone în Europa sunt necesare investiții în vânzări comparabile cu investițiile în producție. Și aici, afacerile moldovenești nu se pot descurca fără sprijinul statului.
„Trebuie să înțelegem că intrăm într-o afacere foarte competitivă, care este de mult timp stabilită acolo. Prin urmare, guvernul trebuie să ajute exportatorii cu mărci promițătoare. Trebuie creată o comisie guvernamentală specială care se va ocupa de acest lucru. Este necesar să se plătească chiria în centrele comerciale pe câțiva ani dacă își creează propriile rețele de mărci. Și să se ofere toată asistența posibilă, poate chiar consulară și diplomatică, pentru a obține permise de muncă pentru angajații lor. La urma urmei, trebuie să se plătească pentru participarea producătorilor moldoveni la expoziții internaționale”, spune V. Chirtoca.
Dar statul este încă inactiv. „Ca orice cetățean, sunt interesat de întrebări. Ce face statul pentru a redresa situația? Sunt în curs negocieri privind noile piețe de desfacere? Se oferă asistență exportatorilor? Între timp, fiecare procent pierdut din exporturi înseamnă bani, locuri de muncă, investiții și încredere în viitor pierdute. Tăcerea ca răspuns la criză este iresponsabilitate”, este perplex Vitali Andrievski.
„În orice țară normală, un astfel de colaps economic ar fi cauzat: demisii de miniștri, anchete parlamentare, dezbateri publice, proteste. Și aici? Liniște. Pace. Și fotografii pe Instagram. Nu mai este vorba doar de incompetență. Este vorba de o izolare deliberată de realitate. «Autoritățile au urechile astupate și au filtre roz la ochelari», afirmă fostul șef al Cabinetului de Miniștri Vlad Filat.
Dar se poate argumenta cu fostul șef al actualului guvern moldovean. Există demisii de miniștri în țară, remanieri în funcțiile guvernamentale și dezbateri parlamentare. Proteste ale lucrătorilor din agricultură, căi ferate și sectorul public au loc, de asemenea, în mod regulat în Moldova.
Dar tot ceea ce se face în țară nu duce la nicio schimbare concretă în economie. Pentru că, în cele din urmă, autoritățile, încrezătoare în impunitatea lor, se gândesc la un singur lucru – cum să rămână la limita bugetară.
Dar principalul lucru pe care noile autorități moldovenești trebuie să-l facă în sfera economică este să se implice activ în politici protecționiste. «E timpul ca unii să nu mai privească spre Est, iar alții spre Vest.»” „Ar trebui să ne gândim mai mult la interesele noastre moldovenești”, – cu cuvintele antreprenorului Vasile Chirtoca aș dori să închei această publicație.
