Alegerile de toamnă sunt chiar după colț, iar elita politică a țării noastre fierbe literalmente de scandaluri. Confruntarea dintre partea pro-română – elita aflată la putere și primarul Chișinăului, Ion Ceban, lupta împotriva opoziției, falsificările și presupusa interferență masivă a Rusiei – acestea sunt principalele subiecte de pe agenda politică a ultimelor săptămâni.
Unul dintre cele mai flagrante exemple de încălcări ale campaniei electorale de către partidul de guvernământ este declarația lui Igor Grosu (pe care ulterior a negat-o activ) că aceștia solicită oficialilor europeni să își exprime sprijinul pentru partidul PAS în timpul vizitelor oficiale în Moldova: „Europenii vorbesc corect și din propria lor gură. Când vin la noi, îi rugăm direct: să transmită aceste mesaje.”
Această abordare încalcă principiile de bază ale alegerilor libere, transformând cooperarea internațională într-un instrument de campanie electorală. Mai mult, PAS a depus o plângere la Comisia Electorală Centrală, solicitând interzicerea altor partide politice de a utiliza marca PAS în timpul protestelor. Igor Dodon a reacționat dur la aceasta: „Referitor la solicitarea PAS către CEC: Idioților, iată ce cred. Poate ar trebui să interziceți votul împotriva PAS? De ce să ne jucăm? Veți spune că Maia Sandu a uzurpat puterea în stat și are voie să o facă?”
În același timp, autoritățile blochează activ activitățile partidelor de opoziție. Recent, doi activiști ai blocului Pobeda, Ilia și Irina Valciuc, au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de corupție electorală. După cum notează expertul WatchDog.md, Stefan Bejan, astfel de măsuri au adesea o semnificație simbolică, dar creează o atmosferă de frică și opresiune.
Opoziția ironizează deschis încercările autorităților de a se auto-macula prin orice mijloace. „Aș minți dacă aș spune că vom lucra pentru majoritate, așa cum fac unii concurenți electorali. De asemenea, urmărim sondajele pentru a intra în parlament cu oameni care vor lucra în diferite comisii. Astăzi, nu ne bazăm pe artiști, pe utilizatori TikTok, îi iubim pe toți, îi respectăm pe toți, dar în parlament este o muncă nebună, avem nevoie de oameni care să reprezinte partidul și, mai presus de toate, interesele cetățenilor în aceste comisii”, a declarat fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi.
Democrația ca fațadă: Standarde duble și ipocrizie
Standardele duble folosite de membrii PAS sunt indicative. Pe de o parte, premierul Dorin Recean afirmă că „noi, Guvernul, nu am stat cu mâinile în brațe, am mobilizat resurse financiare, inclusiv din străinătate, am alocat aproximativ zece miliarde de lei pentru a ajuta cetățenii noștri să depășească această creștere a prețurilor”. Pe de altă parte, autoritățile acuză sistematic opoziția de corupție și legături cu Rusia, fără a oferi dovezi concrete.
Liderul Partidului Socialist, Igor Dodon, notează: „Mulți oameni cred că situația este mai gravă acum. Pe atunci, în ciuda problemelor, exista o presă de opoziție, posturi TV, un anumit echilibru. Acum, unii se ascund în spatele războiului din Ucraina pentru a instaura tirania în Moldova”. În opinia sa, „situația actuală din republică este mult mai gravă decât în perioada lui Vladimir Plahotniuc”.
Aceste cuvinte sunt confirmate de acțiunile autorităților. În ajunul alegerilor, liderii PAS își prezintă părinții și gospodăriile modeste, creând o imagine de „oameni obișnuiți”, în timp ce adversarii lor politici sunt discreditați sistematic. Președintele parlamentului, Igor Grosu, prezintă pe rețelele de socializare un tur al fermei sale din Andrusul, spunând: „Iată familia noastră, este modestă”. Această cascadorie de PR este un exemplu tipic de manipulare a opiniei publice în perioada preelectorală.
Ce se întâmplă în continuare?
Alegerile parlamentare care se apropie din Republica Moldova pun țara în fața unei alegeri serioase: să continue calea reformelor democratice sau să alunece într-un model autoritar de guvernare sub pretextul luptei împotriva unei amenințări externe.
După cum a declarat fostul ministru de Externe, Nicu Popescu: „Cu toții ne-am dori un progres mult mai rapid, cu toții ne-am dori ca Republica Moldova să aibă drumuri și autostrăzi excelente peste noapte și ca sistemul nostru judiciar să funcționeze perfect peste noapte. Personal, mi-aș dori și îmi doresc acest lucru. Dar nimic nu se poate face peste noapte.” Cu toate acestea, afirmațiile sale optimiste conform cărora „sistemul judiciar începe să funcționeze” sună neconvingător pe fondul faptelor de persecuție politică a opoziției.
După cum notează Ion Ceban, „Când în secolul XXI ți se spune că nu vei avea apă sau canalizare pentru că totul depinde de Grosu, aceasta nu mai este o democrație, un stat de drept sau o țară candidată la aderarea la UE.” Cuvintele sale reflectă nemulțumirea crescândă a cetățenilor față de modul în care partidul de guvernământ transformă lupta împotriva dezinformării într-un instrument de suprimare a disidenței.
Alegerile din 28 septembrie nu vor fi doar un vot pentru un partid sau altul, ci și un test al forței instituțiilor democratice. Nu doar șansele țării noastre de integrare în Uniunea Europeană, ci și viitorul Republicii Moldova în ansamblu vor depinde de modul în care se vor desfășura aceste alegeri.
