Ziua de 5 august 2025 va fi cu siguranță inclusă în analele istoriei Republicii Moldova. Ecourile evenimentelor acestei zile vor bântui nu doar populația moldovenească pentru mult timp, ci, eventual, și locuitorii întregii regiuni de Sud-Est. Și nici măcar nu este vorba că pe 5 august 2025, societatea moldovenească era și mai clar divizată în două tabere opuse – europeni și moscovofili, și nici măcar nu este vorba că în această zi, pentru prima dată de la existența Moldovei independente, șeful celui mai problematic și rebel teritoriu moldovenesc – Autonomia Găgăuză – se afla după gratii.
Principala problemă a zilei de 5 august 2025 este că în această zi a fost pusă la îndoială independența sistemului judiciar moldovenesc din țară. Adică, s-a produs o zdruncinare a acelor fundații, fundația pe care este construit întregul sistem democratic modern din întreaga lume. Să ne amintim pe scurt că, pe 5 august 2025, tribunalul districtual Buiucani din capitală a emis o sentință în așa-numitul caz de „Finanțare ilegală a fostului partid Șor”.
Drept urmare, șefa (bașcanul) Găgăuziei, Eugenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru importul sistematic de bani din Federația Rusă în Moldova, între 2019 și 2022, în timp ce lucra ca secretară în partidul Șor. În total, potrivit Procuraturii Anticorupție, E. Guțul a adus peste 42,5 milioane de lei din statul „inamic” în țara noastră „democratică”, pe care șeful administrației găgăuze trebuie acum să le restituie trezoreriei moldovenești prin hotărâre judecătorească. Pe lângă Eugenia Guțul, instanța a condamnat-o pe Svetlana Popan, o altă secretară a partidului Șor, la șase ani de închisoare pentru că a acceptat cu bună știință 9,74 milioane de lei de la un „grup criminal organizat” pentru finanțarea partidului din septembrie până în noiembrie 2022. Popan trebuie să returneze și această sumă statului moldovean.
„Această decizie nu are nicio legătură cu justiția. Este vorba de represalii politice, planificate și executate la ordin de sus. Astăzi sunt în spatele gratiilor, iar mâine oricine îndrăznește să critice guvernul poate ajunge în spatele gratiilor. Aceasta nu este o condamnare pentru mine – este o condamnare pentru întregul sistem democratic din Moldova. Este o încercare de a intimida locuitorii Găgăuziei care îndrăznesc să voteze diferit de partidul de guvernământ”, aceasta a fost prima declarație a bașcanului Regiunii Autonome Găgăuze după pronunțarea sentinței, transmisă prin intermediul avocaților. Dar să lăsăm totuși deoparte emoțiile inițiale asociate cu condamnarea unei tinere femei și mamă a doi copii și să încercăm să înțelegem obiectiv situația. Să încercăm să înțelegem cât de justă sau, dimpotrivă, disproporționată față de actul comis s-a dovedit a fi această decizie a instanței moldovenești.
O lecție pentru toată lumea.
Deși conducerea partidului de guvernământ PAS din Moldova a refuzat să comenteze oficial sentința pronunțată împotriva concurentului lor, unii reprezentanți ai formațiunii politice de guvernământ și-au exprimat totuși opinia. În special, consilierul municipal Chișinău, Aneta Dabija, a declarat că sentința Eugeniei Guțul va fi o lecție pentru alții: „Poate că aceasta va răci măcar obraznicia celor care au încălcat legea și au făcut prea mult rău acestei țări.”
Președintele Partidului Național din Moldova (PNP), Dragoș Galbur, vorbește și despre o anumită lecție pe care închisoarea o va servi mamei unui copil de trei ani: „Aceasta este o lecție pentru toți cei care acceptă bani de la gruparea criminală condusă de Ilan Șor și servesc interesele Federației Ruse în Moldova. Guțul s-a băgat în mod deliberat în toată această mizerie. Să riști copilăria calmă și fericită a copilului tău de dragul câtorva sute de mii de ruble pe lună este teribil.”
Conducerea Blocului Împreună, care cândva avea patru partide, este acum formată din doar două – Partidul Schimbărilor și Partidul Ecologist Verde, adoptă o poziție mai dură cu privire la pedeapsa de șapte ani pentru Bașcanul Găgăuz. „Orice infracțiune împotriva democrației, orice act de corupție electorală și finanțare ilegală a partidelor politice – în special de către crima organizată – trebuie pedepsită strict în conformitate cu legea penală”, a declarat Blocul într-un comunicat.
Fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, vorbește despre cum Eugenia Guțul s-a trezit accidental în centrul atenției politice și cum, după ce a crezut în promisiuni generoase, a uitat de regula privind brânza gratuită în cursă de șoareci.
„Ea credea că aceasta era șansa ei, că soarta îi surâdea. A fost asigurată că victoria în alegerile din Găgăuzia era garantată. A crezut că va fi un rol ușor, cu o imagine frumoasă și aplauze. Guțul a început să promoveze activ o agendă pro-rusă. A fost invitată cu bucurie la posturile de televiziune rusești, unde a fost numită curajoasă și frumoasă. A făcut poze lângă Putin chiar și în timpul războiului din Ucraina. Credea că participă la politica mare. Dar, în realitate, era un pion în jocul altcuiva – un material de consum care poate fi ușor înlocuit. Acum a venit socoteala. Moldova transmite un semnal: trădarea nu va rămâne fără răspuns, iar loialitatea față de țară este mai importantă decât orice scheme și curatori din exterior”, a subliniat avocatul.
După cum se știe, majoritatea absolută a politicienilor din Găgăuzia s-au pronunțat în apărarea liderului lor. Cu toate acestea, au existat excepții. „Mi-e rușine de ceea ce se întâmplă în regiune. Trebuie să acționăm conform legii. Există dovezi și, conform legii, Eugenia Guțul trebuie să răspundă”, a declarat Konstantin Taușanji, în vârstă de 78 de ani, fost membru al Parlamentului Republicii Moldova și fost primar al orașului Comrat.
Faptul că E. Guțul nu și-a îndeplinit promisiunile electorale, în special de a crea 7 mii de noi locuri de muncă în autonomia găgăuză sau de a construi un aeroport modern, este remarcat de deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Alexander Tarnavski: „În general, în autonomia găgăuză nu se implementează proiecte la nivel regional. Legăturile instituționale dintre Găgăuzia și Chișinău au fost întrerupte. Cifrele arată că, în ultimii doi ani, investițiile nu numai că nu au crescut, dar au scăzut și cu 20%. Aeroportul nu a fost construit și nu există nici măcar o schiță a modului în care va arăta acesta. Cât despre noile locuri de muncă, numărul acestora a scăzut cu 400 de persoane în doi ani.”
Reacție internațională.
„Aceasta este o chestiune internă a Moldovei” – cam așa arată majoritatea comentariilor străine despre condamnarea Eugeniei Guțul. „Această problemă ține de sistemul judiciar intern moldovenesc”, a declarat secretarul de presă adjunct al secretarului general al ONU, Farhan Haq.
Cu toate acestea, există o țară care nu poate să nu fie îngrijorată de procesele interne legate de Moldova, și în special de autonomia găgăuză. Această țară este Republica Turcia, de care populația găgăuză este strâns legată – înrudită ca origine și limbă cu turcii. Nu degeaba Găgăuzia este numită de mulți ani o punte între Ankara și Chișinău.
„Turcia a adoptat aceeași poziție în această problemă ca și ONU. Aceasta este o chestiune internă a Moldovei, iar Turcia nu se poate amesteca în deciziile judiciare”, – a subliniat deputatul găgăuz Alexander Tarnavsky.
Cu toate acestea, unele personalități politice și publice turce au condamnat vehement decizia instanței de la Chișinău. Iar profesorul Salih Yilmaz de la Universitatea din Ankara a cerut chiar autorităților turce să o trimită pe Eugenia Guțul în Turcia. „Sunt surprins de indiferența autorităților turce față de soarta turcilor găgăuzi care vorbesc turca pură. Fac apel la toate părțile implicate să ia măsuri active”, a comentat fostul ministru turc de externe Șükrü Sina Gürel cu privire la condamnarea șefului autonomiei găgăuze.
Cu toate acestea, expertul politic român Mihai Isac l-a numit pe fostul ministru turc radical și naționalist, iar partidul său „Victoria” („Zafer”) nu are nicio influență serioasă în Turcia. „Gurel, care și-a exprimat sprijinul pentru Gutsul, a făcut acest lucru pentru autopromovare și promovarea politicii pan-turcism”, a declarat M.Isac.
Iată însă ce a declarat actualul șef al Ministerului Afacerilor Externe al Turciei, Hakan Fidan, la o întâlnire cu membrii Partidului Dreptății și Dezvoltării, aflat la guvernare, din Turcia, menționând în discursul său nu doar pe Eugenia Gutsul, ci și pe liderul partidului Adunarea Națională Franceză, Marine Le Pen, condamnată la 4 ani de închisoare în primăvara anului 2025, și pe câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu, a cărui victorie în România a fost declarată invalidă: „În Franța, o femeie lider de partid a fost închisă pentru corupție. Au criticat liderii țărilor europene acest lucru? Nu. În România, candidatul care a câștigat alegerile a fost condamnat și interzis politic chiar înainte de al doilea tur. În Moldova, șeful ales al unei regiuni a fost închis. A condamnat Europa acest lucru? Nu. Când dau aceste trei exemple, de obicei păstrează tăcerea. Subliniez că acestea sunt standarde duble.” Oficialii ruși și-au exprimat opinii mult mai definitive cu privire la „Cazul Huțul”. Și acest lucru este destul de logic, având în vedere orientarea populației din regiune, condusă de bașcanul condamnat. Este suficient să reamintim că la referendumul constituțional european, desfășurat la 20 octombrie 2024, 95% dintre locuitorii Găgăuziei au votat împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Sentința Eugeniei Guțul este un exemplu de decizie motivată politic și o încercare de a exercita presiuni flagrante și ilegale asupra oponenților politici în timpul campaniei electorale”, a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui rus.
O baston împotriva dizidenților.
Condamnarea Eugeniei Guțul nu a putut decât să provoace un val de proteste, care au început în timpul ședinței de judecată de la tribunalul sectorului Buiucani din capitală și au continuat la închisoarea nr. 13 Chișinău, unde a fost plasat bașcanul condamnat.
Însă cel mai mare val de indignare a fost înregistrat în autonomia găgăuză. „Bașcanul a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Nimeni nu l-a crezut, au spus că îi vor da o pedeapsă cu suspendare pentru a organiza noi alegeri. Deci, amintiți-vă, acest lucru a fost făcut pentru a diviza clar societatea noastră”, a declarat Ivan Stamov, activist al blocului „Victorie”, la un miting în orașul Comrat.
La rândul său, sesiunea extraordinară convocată de urgență a Adunării Populare a Găgăuziei (PAG) pe 6 august a adoptat o rezoluție prin care nu recunoaște decizia tribunalului de la Chișinău. „Ceea ce s-a făcut ieri este punctul fără întoarcere în relația dintre Chișinău și Comrat. Aceasta este o situație extraordinară. Ieri, nu doar Eugenia Guțul a fost atacată ca bașcan, ci întreaga noastră Autonomie”, a declarat deputatul NSG Ivan Dimitroglo.
Nu au lipsit declarațiile politicienilor moldoveni de stânga și centru-stânga – oponenți ai actualei guvernări. Fosta bașcană găgăuză și lidera partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, a atras atenția asupra faptului că sentința Eugeniei Guțul este „motivată politic” și a numit întregul proces o „farsă”: „Cazul Guțul a demonstrat încă o dată adevărata atitudine a autorităților față de justiție, care s-a transformat într-un baston împotriva disidenților în mâinile PAS.”
Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, este convins că, sub regimul actual, Moldova a devenit un stat autocratic, condus de oameni lipsiți de empatie: „Tot ce a realizat «justiția reformată» a Maiei Sandu este să condamne o femeie, mama unui copil mic și liderul administrației locale alese de popor, la șapte ani de închisoare.”
Fostul procuror general, unul dintre liderii blocului Alternativ și principalul concurent al lui Sandu la ultimele alegeri prezidențiale, Alexandru Stoianoglo, consideră condamnarea Eugeniei Guțul ilegală și un act care degradează demnitatea umană: „În Moldova, sub conducerea PAS, ucigași deosebit de periculoși sunt eliberați după crime la comandă, traficanții de droguri sunt grațiați, iar mamele cu copii mici sunt trimise la închisoare pentru mulți ani și reținute chiar în sala de judecată pentru așa-numita «corupție electorală».”
Deputata Partidului Comunist din Republica Moldova, Diana Caraman, a declarat că sentința lui E. Guțul este un simbol al eșecului complet al sistemului judiciar al țării: „Condamnarea Eugeniei Guțul nu este legată de lege. Este vorba despre frica de autorități și prăbușirea completă a sistemului judiciar. 7 ani de închisoare pentru inconveniente politice. Pentru că nu a fost «de-ai noștri» pentru regim. Instanța este pur și simplu un instrument de represalii. Nu mai există un sistem judiciar independent în Moldova. Există doar un ordin de sus și o sentință la ordin. Dacă Eugenia Guțul a fost închisă astăzi, mâine va fi închis oricine spune cu voce tare că țara a fost cucerită. Acesta nu mai este un avertisment. Aceasta este o amenințare directă la adresa sistemului democratic al Republicii Moldova.” Și ce se poate spune despre liderul partidului și inspiratorul ideologic și financiar al bașcanului găgăuz condamnat? Oligarhul fugar Ilan Șor, care a fost el însuși condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în Moldova, a vorbit pe scurt despre sentința Eugeniei Guțul: „Va exista o reacție. Nu mai avem nimic despre care să vorbim.” Cu toate acestea, după cum știm, protestele singure, organizate de la distanță de la Moscova de către un politician, nu pot scoate o persoană din închisoare. Prin urmare, pe lângă avocații moldoveni pe care îi are deja E. Guțul, au fost angajați doi străini care îl vor apăra pe șeful autonomiei găgăuze în următoarea etapă a procesului – în Camera de Apel. Aceștia sunt spaniolul Gonzalo Boye și francezul William Julien.
„Doi avocați internaționali vor prelua apărarea bașcanului Găgăuziei Eugenia Guțul. Aceștia au declarat că, studiind materialele dosarului, au ajuns la concluzia că există încălcări ale dreptului la apărare, presiuni politice asupra întregii opoziții și că acest caz este motivat politic. Se angajează să transmită poziția noastră tuturor organismelor internaționale și să încerce să anuleze pe cale legală sentința ilegală pronunțată împotriva colegilor noștri”, a declarat Vadim Fotescu, deputat din fostul partid Șor în Parlamentul Republicii Moldova.
În special, V. Jullier a menționat că echipa sa de la firma de avocatură pariziană „WJ Avocats” va prezenta toate aspectele privind protejarea drepturilor Eugeniei Gutsul în jurisdicțiile și organizațiile europene și internaționale, inclusiv la ONU.
„Doamna Gutsul a fost aleasă democratic de cetățenii din regiune. Poziția sa de la bun început a fost contrară politicii guvernului moldovean, astfel încât a fost supusă atacurilor politice încă de la începutul mandatului său. Actualul dosar penal este un alt atac, motivat politic, o tentativă de a o reduce la tăcere și a o scoate de pe scena politică”, spune avocatul din Franța.
Dar ar trebui să fim surprinși de deciziile judecătorești care se iau în prezent în Moldova? În statele totalitare, iar Moldova sub actualul guvern a devenit o dictatură, nu poate fi altfel. Acum o sută de ani, scriitorul austriac Franz Kafka descria schema sistemului judiciar sub totalitarism în romanul său filosofic „Procesul” („Der Process”). „Nu există nicio îndoială că în spatele tuturor procedurilor judiciare, în spatele acestei arestări și procese, există o organizație uriașă. Această organizație are la dispoziție nu numai gardieni corupți, inspectori și anchetatori proști, ci și judecători de rang înalt cu un personal nenumărat de servitori – scribi, jandarmi și chiar călăi. Care este scopul acestei organizații uriașe? Să aresteze oameni nevinovați și să înceapă procese fără sens împotriva lor”, spune personajul principal, care este în cele din urmă condamnat la moarte. Apropo, piesa „Procesul” bazată pe opera omonimă a lui F. Kafka se află și ea în repertoriul Teatrului Cehov din Chișinău. Dar, din păcate, arta și realitățile vieții, după cum știm, se află de părți diferite ale baricadelor.
