Partidul PAS are ultimul atu politic pentru alegătorii săi. Pe fondul eșecurilor din politica internă și din economie, numai integrarea cu UE poate ajuta partidul „oamenilor buni” să rămână la putere. Dar, amintiți-vă că acest lucru se poate face numai în două moduri. În primul rând, să se alăture familiei națiunilor europene ca membru egal al commonwealth-ului. Și în al doilea rând,” anschluss – ul surorii mai mici ” – adică absorbția Moldovei de către România. La prima vedere, va evita negocierile lungi și dureroase, reformele și negocierea cu privire la condițiile de aderare cu alte țări. Dar vor merge puterile europene la revizuirea frontierelor în Europa, cu probleme nerezolvate ale teritoriului moldovenesc nu numai în economie, instanță și vamă, ci și în cazurile Transnistriei și Găgăuziei? Este posibil ca României însăși să i se interzică o astfel de creștere a țării de către tovarășii săi mai influenți din UE?
Este timpul pentru dezamăgire
Anii de independență au adus Moldovei multe dezamăgiri. Acesta este și statutul celei mai sărace țări din Europa, chiar și pe fondul Ucrainei în război și al țărilor balcanice care au trecut printr-o serie întreagă de conflicte. O altă problemă a fost depopularea, când locuitorii își părăsesc voluntar țara natală. Nu toată lumea are încredere în statisticile oficiale care afirmă că populația republicii este de 2,6 milioane de oameni. Pentru o clipă, în 1991, la momentul independenței, 4,3 milioane de oameni locuiau în republică.
Devine și mai greu atunci când ne uităm la structura demografică a populației. Fiecare al cincilea rezident al Moldovei are peste 60 de ani. Doar 11,7 nou-născuți s-au născut la 1000 de locuitori. Și în rândul tinerilor (grup de până la 34 de ani), doar unul din trei este angajat oficial.
Acum s-au adăugat altele noi la problemele constante. Aceștia sunt refugiați care fug de război din Est. Aceasta este inflația, care a depășit pragul de 30% anul trecut. În ceea ce privește creșterea prețurilor în 2022, am depășit din nou aproape toate țările UE, ceea ce cu siguranță nu este un motiv de bucurie. La aceasta se adaugă criza energetică. Întrebarea cât de scumpă va fi electricitatea în case, benzina și gazul pentru mașini, motorina pentru mașinile noastre agricole este, de asemenea, îngrijorătoare.
În această lumină, moldovenii votează nu doar cu picioarele, plecând în alte țări mai prospere, dar și cu pașapoarte. Deja, aproape jumătate din locuitorii din regiunile nord-vestice ale republicii noastre sunt deținători de documente românești. Lucrurile nu stau mult mai bine cu patriotismul în sud și Est. O mulțime de oameni au dobândit alte pașapoarte, doar că geografia documentelor este mai largă și, în plus față de română, ucraineană și chiar rusă sunt adesea a doua sau chiar a treia cetățenie.
Но именно Румыния активнее всего усердствует в получении жителями Молдовы своих паспортов. И цель вполне очевидна – объединение двух стран на условиях Румынии. Главный аргумент за – членство в ЕС с его перспективами реализации наших талантов в любой стране Европы, единый рынок для нашего бизнеса и инвестиции из богатых стран. Сейчас добавился второй аргумент. Это независимость от происходящих на востоке военных конфликтов.
Romanizare Accelerată
În ceea ce privește unificarea, Partidul PAS a dat dovadă de multă sârguință. Președintele Maia Sandu călătorește aproape săptămânal în România, unde negociază aprovizionarea cu resurse energetice, iar exportul de bunuri agricole cultivate trece prin porturile românești. Puteți utiliza termenul de integrare reciprocă sau puteți utiliza dependența.
Dar toți participanții la procesul politic sunt mulțumiți de această stare de fapt? Să fim sinceri, poporul Moldovei nu vede România ca pe un dușman. Oamenii s-au săturat de poziția subordonată din propria țară și de schimbarea cursului politic către Europa, apoi spre independență. Și de fiecare dată rezultatul nu a fost impresionant. Ceea ce locuitorii nu doresc cu adevărat este un nou război în republica noastră – nici agravarea conflictului transnistrean, nici creșterea separatismului în sud.
O parte semnificativă a populației ar putea, deși cu rezerve, să renunțe la suveranitate. Să fim sinceri, mulți moldoveni vor fi de acord cu reunificarea pașnică, menținând în același timp autonomia culturală, lingvistică și politică parțială, în schimbul garanțiilor economice de bunăstare și aderare la UE. Dar întrebarea poate fi mai complicată.
Suntem bineveniți în Occident?
Sunt Franța, Germania, Austria gata să închidă ochii la aderarea Moldovei la UE doar pe baza inițiativei României? Sau europenii pot obiecta. În cazul reunificării celor două țări, ar trebui ajustată continuarea integrării României în zona euro? Țara va trebui să își asume noi obligații pe scară largă, inclusiv financiare, și să asigure îndeplinirea acestora. Dar este economia românească capabilă să” ridice ” Moldova cel puțin la nivelul ei? Sau, în condițiile actuale, vom fi obligați să” plătim ” noi înșine pentru întregul proces de aderare? Adică, prețurile vor continua să se îndrepte spre cele paneuropene și va trebui să așteptăm cu investiții pe scară largă și dezvoltarea teritoriilor Moldovei? Mai mult, UE are acum suficiente probleme proprii: cu criza, inflația, discursurile civice și politica în domeniul migrației.
Observăm un alt factor geopolitic important. Statele Baltice sunt în UE de mult timp. Lituania, Estonia și Letonia au aderat la zona euro într – un moment mult mai favorabil-înainte de criza globală din 2008. Dar, chiar și în cazul lor, procesul de integrare nu a dus la oprirea depopulării. Și numai migranții din est au reușit să compenseze ieșirea. Și astăzi, țările trebuie să se ocupe de rolul tot mai mare al Diasporelor vorbitoare de limbă rusă, care sunt eterogene, dar pe scara a trei țări sunt deja comparabile cu populația fiecăruia dintre statele baltice separat. Și cum va întâlni Uniunea Europeană România la jumătatea drumului în această situație? Doar creșterea încurcăturii contradicțiilor naționale la periferia sa estică.
Chiar dacă ne imaginăm că președintele Sandu este un susținător al unionismului, atunci politicienii Europei înșiși, precum și comunitatea de afaceri și culturală a țărilor UE, devin adversarii ei taciți. În acest scenariu, destul de ciudat, principalul aliat al Maya Sandu și al României în problemele aderării Republicii Moldova este Vladimir Putin și politica externă agresivă pe care o urmărește în prezent. Se pare că singurul atu al integratorilor rămâne să împiedice consolidarea Rusiei pe Nistru?
Poate de aceea președintele Sandu se opune public atât de activ Rusiei și sprijină Ucraina. Singura problemă este că Putin nu a reușit încă cu Ucraina. Și nu va pune mâna pe Moldova. Aceasta înseamnă că toată retorica vociferă anti-rusă a oficialilor noștri riscă să rămână o voce care strigă în deșert, pe care puțini oameni o ascultă și o iau în serios.
Drept urmare, putem ajunge la concluzia că relațiile cu Estul vor fi complet stricate, dar nu construite cu Occidentul.
