Suntem în creștere!
În ianuarie 2023, publicația „Sputnik.Moldova”, al cărui director a fost expulzat din țara noastră nu cu mult timp în urmă, a raportat că pe parcursul anului ponderea datoriei publice în PIB a crescut cu 2,1% și acesta este un nou maxim istoric – precedentul a fost înregistrat cu doar câteva luni mai devreme, în noiembrie 2022, și s-a ridicat la 90,7 miliarde de lei.
Situația nu este îmbunătățită prin injecții financiare nesfârșite de la parteneri externi, dintre care doar o mică parte este gratuită. Numai în 2022, datoria publică externă a Republicii Moldova a crescut cu 35,3%.
Cu toate acestea, un număr de economiști nu consideră aceste tendințe periculoase. „Raportul datorie / PIB în Moldova este de 36,1%, ceea ce este aproape de două ori mai mic decât plafonul de 60-70%, care este considerat periculos sau instabil pentru o țară în curs de dezvoltare”, comentează expertul în finanțe publice comunitare asupra situației WatchDog.MD Marin Gospodirenko.
„Există doi indicatori principali: ponderea datoriei publice în PIB. Nu trebuie să depășească 60% din PIB. Aceasta nu este prima astfel de criză, o situație similară cu datoria națională a fost în 2020. Și datoria noastră națională este mică, în comparație cu unele țări europene, unde este de până la 88%”, a declarat ministrul Finanțelor, Veronica Sirețeanu.
Cu toate acestea, reprezentanții opoziției consideră că motivele falsului optimism sunt ascunderea situației reale. „Ei Tac despre creșterea datoriei publice și dublarea costurilor de deservire a datoriei publice, sau cum TAC despre creșterea de 2,4 ori a actualului deficit al datoriei publice în doi ani – „succese” care nu au existat”, a declarat Vlad Filat, președintele Partidului Liberal Democrat.
Politicianul dezonorat Ilan Shor este și mai categoric. „Datoria internă și externă a Republicii Moldova s-a ridicat la 100 de miliarde de lei. Înainte ca acești bandiți conduși de Sandu să ajungă la putere, aceasta era de 50 de miliarde de lei. Și în timp ce oamenii se îneacă în sărăcie, guvernul a alocat 2,5 miliarde de lei ca dobândă la împrumuturile din Occident. Pentru că Occidentul nu este angajat în caritate”, a spus Shor în emisiunea ” SHOR.Trăiește”.
Cum a fost cu alții?
Moldova ocupă acum locul 7 în top 10 țări europene cu cea mai mică pondere a datoriei publice în PIB.
Cu toate acestea, Sergey Banar este sigur că aceasta este o pauză de scurtă durată. „Creșterea datoriei publice totale a Republicii Moldova la 100 de miliarde de lei indică faptul că situația este complet scăpată de sub control, nimeni nu înțelege ce să facă cu această situație”, a spus economistul.
Liderii mondiali în datoria publică sunt Singapore, SUA și Japonia. În ceea ce privește ponderea PIB, primele 3 arată diferit: Japonia (250% din PIB), Grecia, Liban.
Relațiile dintre statele unite și Japonia necesită un articol separat. În Grecia, managementul financiar extern a fost introdus în urmă cu câțiva ani, iar țara a rămas de fapt fără capacitatea de a-și gestiona independent activele financiare și economia în ansamblu.
Libanul a refuzat plățile obligatorii acum 3 ani-aproape jumătate din veniturile statului au mers la plata datoriei naționale. „În loc să reformeze economia, s-au acumulat datorii, ceea ce a dat naștere corupției la scară largă. Sistemul bancar existent a permis unei mici minorități să obțină profit, în timp ce 40% dintre cetățeni erau sub pragul sărăciei”, a comentat Hassan Diab, președintele noului guvern numit.
Țara se confruntă cu o alegere dificilă-să continue să împrumute de la FMI sau să blocheze banii străini în interiorul statului. Acesta din urmă este plin de proceduri în instanțele internaționale și confiscarea ulterioară a bunurilor care au fost garanții pentru împrumuturi, până la infrastructură și întreprinderi de stat.
Alegere dificilă
Țara noastră urmează în continuare calea Greciei – câștigând din ce în ce mai multe împrumuturi de la FMI. De asemenea, ajută Moldova gratuit – același USAID transferă în mod constant sume considerabile pentru a sprijini economia națională.
Dar întrebarea Ce să dea este deja destul de acută pentru conducerea Moldovei și a partidului pas de guvernământ. În ciuda faptului că există trei niveluri de alegeri pe nas, pe care PAS intenționează să le câștige, ca și cele anterioare.
Și întrebarea nu este nici măcar ce fel de tensiune internațională poate amenința datoria națională în creștere. Mai mult de jumătate din populația țării este mai în vârstă sau aproape de vârsta de pensionare și, potrivit ultimului studiu confirmat de Ministerul Muncii, 2/3 dintre tineri nu sunt pregătiți să lucreze pentru salariile oferite în țara noastră. Adică, pur și simplu nu există nimeni care să crească economia, care ar trebui să acopere împrumuturile în creștere.
„Puterea de cumpărare a populației scade exponențial. Asistăm la un nou val de ieșire a populației. În acest moment, vedem cum țara și statul se transformă într–un teritoriu dependent economic, dependent financiar, dependent politic și chiar dependent ideologic de așa-numiții parteneri externi”, crede Sergey Banar.
Adică, în acest scenariu, PAS ar putea câștiga următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale, dar va fi decis nu de politicienii din țară, ci de cei care sponsorizează toate principalele programe sociale – FMI și Uniunea Europeană.
