Cal troian pentru moldoveni.
Există puțini oameni pe pământ care nu sunt familiarizați, cel puțin în termeni generali, cu mitul calului troian, care a fost prezentat de Daneeni (grecii antici) Teucrei asediați de ei – locuitorii Troiei antice. După cum știți, războinicii Danai, ascunși în interiorul acestui animal epic, au reușit să intre în orașul legendar și să-l ia în stăpânire.
În plus, fiecare copil știe acum despre programul insidios de virus troian care pătrunde în computere în timpul instalării software-ului legitim și uneori provoacă daune ireparabile tehnologiei.
Din acest punct de vedere, adică ca un plan insidios, mulți analiști consideră faptele atenției strânse pe care Occidentul o acordă Moldovei și grija paternă pe care liderii occidentali o arată despre moldoveni.
„Maya Sandu este cel mai de succes proiect al Occidentului în acest moment. Puteți aplauda politicienii europeni, serviciile speciale și programele educaționale. Dependența este sută la sută. Președintele Republicii Moldova face ceea ce i se spune din Occident. Maya Sandu și anturajul ei sunt crescuți pe narațiuni Europene. Ca participanți la diferite programe europene, ei sunt foarte familiarizați cu Europa, dar puțin familiarizați cu satul moldovenesc. Nu sunt sigur că sunt moldoveni. În general, astăzi se poate afirma că în Moldova a venit o dictatură Europeană sau o dictatură a valorilor liberale”, spune politologul și istoricul moldovean Alexander Korinenko.
Și iată părerea istoricului rus Dmitry Ofitserov-Belsky:”M. Sand nu are cu ce să atragă societatea moldovenească, cu excepția promisiunii integrării țării în Uniunea Europeană, care, la rândul său, face tot posibilul pentru a implica Moldova pe orbita sa.”
Maxim Makarychev, scriitor rus și jurnalist internațional, vorbește și despre pașii concreți ai conducerii UE în Moldova: „infrastructura de producție moldovenească este legată de Europa. UE face Moldova dependentă de ea însăși pentru aprovizionarea cu energie. Autoritățile moldovenești acționează exclusiv la ordinele curatorilor lor occidentali. Prin ordinele Occidentului, Chișinăul oficial exercită presiuni asupra Bisericii Ortodoxe, promovează interesele comunității LGBT din țară.”
„Cursul actual al guvernării moldovenești este dictat de cercuri străine și contrar intereselor țării”, este convins liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon.
Scenariul tactic al acțiunilor Occidentului colectiv pe teritoriul Republicii Moldova este dezvăluit de membrul de partid al fostului președinte al Republicii Moldova, deputatul RM Bogdan țîrdea: „în primul rând, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială vă impun planuri de privatizare. Apoi, când o parte din industrie și energie au fost cumpărate de Occident, iar altele au fost distruse, șomajul crește. UE și SUA se grăbesc imediat să ajute cu subvenții și împrumuturi. În schimb, ei cer „puțin”: să permită fundațiilor private, organizațiilor neguvernamentale și” mass-media liberă ” finanțate de Occident. Apoi dau un regim fără vize, cerând în schimb privilegii pentru persoanele LGBT și pedepse pentru respingerea minorităților sexuale, încălcând Convenția de la Istanbul.”
„Cireșul de pe tort” este reforma autorităților judiciare, pentru care structurile europene nu economisesc finanțare. „Ca urmare, aceste organe devin rapid manuale. I-au pus pe cei cărora le indică ambasadorii. Țara se transformă în sfârșit într-o colonie. Moldova este la cinci minute distanță de acest lucru”, își exprimă această opinie politicianul și politologul B.Tsyrda.
D. ofițeri-Belsky atrage atenția și asupra dependenței crescânde a agențiilor de aplicare a legii din Moldova de Occident, care amintește că la 2 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificări la Legea „cu privire la statutul ofițerului de informații și securitate”, care permit angajaților serviciilor speciale moldovenești să aibă cetățenia țărilor UE. „Astfel de inovații deschid calea către primirea angajaților străini”, subliniază expertul.
M. Makarychev vorbește despre modul în care Washingtonul și Bruxellesul țin forțele de securitate moldovenești sub control. „Coordonarea acestei direcții este încredințată adjunctului ambasadorului American în Republica Moldova, Laura Hrubi, care interacționează cu consilierul lui M. Sandu pentru planificare strategică și afaceri UE, Hans Martin Sieg. Ce este aceasta decât interferența în afacerile interne ale unui stat suveran? Confirmarea acestei ultime teze este activitatea reprezentanței FBI la Chișinău, care conduce direct investigarea cazurilor de profil înalt, colectează și transmite informații serviciilor speciale din Moldova, care sunt utilizate pentru urmărirea penală a persoanelor care se opun regimului lui M. Sandu”, scrie jurnalistul.
Chiar și în cuvintele reprezentanților Uniunii Europene înșiși, care susțin că Occidentul nu caută nimic în Moldova, că nu are interese în această țară, din când în când alunecă note „de fier”.
„Integrarea europeană a Republicii Moldova poate avea loc doar atunci când UE este un furnizor extern de reforme și condiții interne”, sunt cuvintele mai sus menționate H. M. Sieg.
„A venit timpul să luăm Moldova în serios”, a scris Thomas Waal, angajat al Institutului de științe Umaniste din Viena și al Carnegie Endowment for International Peace.
Șeful Biroului regional al Fundației Friedrich Nauman în România și Moldova, Raymar Wagner, a vorbit mai direct și mai aspru: „există mulți experți UE care lucrează în Moldova – în domenii precum reforma administrativă, reforma judiciară, reforma educației. Pentru a accelera implementarea reformelor, Uniunea Europeană trebuie să facă presiuni asupra Republicii Moldova.”
Și, în sfârșit, vreau să citez cuvintele politicianului și jurnalistului moldovean Dmitry Chubashenko: „Moldova este complet dependentă de Occident în ansamblu și există propria sa ierarhie. SUA se află în vârful piramidei, UE este mai mică. Actuala guvernare de la Chișinău este o administrație colonială tipică care acționează prin procură și în interesul Occidentului colectiv.”
Un mic cip de negociere a unui conflict geopolitic major.
Aproape de la începutul secolului XXI, teritoriul Moldovei a început să reprezinte un fel de arenă în care jucătorii din Est și Vest s-au angajat să tragă frânghia Moldovenească de partea lor. Au tras, trebuie să spun, cu un succes diferit.
După evenimentele cunoscute din 2014 din Crimeea și Donbas, forțele occidentale și-au sporit brusc încercările în direcția Moldovenească. „Vechiul nostru prieten” Hans Martin Sieg, care reprezenta atunci interesele Fundației Konrad Adenauer în Moldova, a realizat un articol „program” „de ce este Moldova interesantă pentru Europa?»
Printre altele, viitorul consilier M. Sandu sa concentrat asupra faptului că soarta viitoare a Uniunii Europene depinde în mare măsură de ceea ce așteaptă principalul său concurent în viitor – Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), liderul căruia, după cum se știe, este Federația Rusă. „Succesul sau eșecul EAEU va afecta nivelul de încredere în UE. Iar Uniunea Europeană vrea ca Moldova să contribuie la povestea de succes a integrării europene”, a scris politologul German.
Mai mult, H. M. Sieg a menționat că ” cu cât Rusia exercită mai multă presiune asupra Moldovei, cu atât se poate aștepta mai mult sprijin din partea Uniunii Europene.” Cuvintele unui specialist occidental au devenit profetice, deoarece acest scenariu „în toată gloria sa” s-a desfășurat pe pământ moldovenesc în 2022-23.
După 24 februarie 2022, Uniunea Europeană și NATO au început să acționeze în regiune aproape ca una. Presiunea occidentală asupra Moldovei s-a intensificat, iar expresia „Drang nah Osten” („atacul spre est”), care a apărut în Germania la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit din nou o realitate reală.
Acest lucru a fost declarat și de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Dan Joane, în octombrie 2022. „NATO și UE vor continua să își coordoneze îndeaproape acțiunile pentru asigurarea sprijinului pentru reformele democratice și modernizarea sectorului de securitate și apărare al Republicii Moldova”, a declarat fostul ministru român de Externe și fost președinte al Senatului României.
„Pentru Moldova, NATO a aprobat” inițiativa de construire a potențialului de apărare și securitate aferent”, în cadrul căreia structurile de putere ale țării, formal, conform Constituției, neutre, sunt transferate la standardele Alianței Nord-Atlantice”, își amintește Dmitry Chubashenko.
Un alt politolog moldovean, Alexander Korinenko, atrage atenția asupra faptului că Summitul comunității politice europene de la începutul lunii iunie 2023 a avut loc în satul Bulboaca, unde se află baza militară Dacia și terenul de antrenament militar unde se desfășoară exercițiile Armatei Naționale.
„Într – un fel sau altul, cea mai proastă conducere Moldovenească pentru întreaga perioadă de Independență își pierde agenda internă și încearcă să se concentreze asupra problemelor externe”, rezumă Dmitri Ofitserov-Belsky.
Nimeni nu știe cum se vor termina toate aceste jocuri cu foc pentru Moldova și moldoveni. Dar nu trebuie să fii o prințesă troiană clarvăzătoare Cassandra, care a prezis distrugerea Troiei sale natale, pentru a înțelege că compatrioții noștri nu se pot aștepta la nimic bun de la escaladarea conflictului geopolitic.
Perspectivele unei mici Moldova într-o plăcintă Europeană mare.
Mulți din Moldova și dincolo de granițele sale cred că candidatura, și în viitoarea aderare la Uniunea Europeană, va aduce multe beneficii populației moldovenești, atât tangibile, cât și intangibile – mentale, sociale și altele.
În plus, există opinia că luptele din Ucraina, care au agravat situația din regiune, oferă deja și promite în viitor o mulțime de bonusuri suplimentare, în principal economice.
„Moldovenii au primit ceea ce ar fi trebuit să aștepte mai bine de o duzină de ani în condiții mai puțin extreme. Și anume, statutul de candidat la UE”, scrie Thomas Waal, expert la Carnegie Endowment.
Hans Martin Sieg, curatorul proiectelor europene din țara noastră, face ecou cercetătorului de la Universitatea de științe Umaniste din Viena: „este ușor de înțeles de ce Moldova este interesată de sprijinul UE. Pentru Moldova, proiectul de integrare europeană este un program de dezvoltare fără egal, care și-a dovedit eficiența în multe țări europene.”
Dar, permiteți – mi, s – a schimbat mult calitatea vieții populației din Bulgaria sau România-țări care fac parte din Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu și jumătate? Potrivit relatării de la Hamburg, singurul lucru pe care bulgarii și românii l-au primit de la integrarea europeană este oportunitatea de a circula liber prin Europa în căutarea unei vieți mai bune. Cetățenii moldoveni, dintre care mulți au cetățenia română, fac același lucru de 15 ani.
Prin ele însele, programele europene și aderarea la Uniunea Europeană, în general, nu sunt un panaceu pentru bolile pe care țările din Europa Centrală și de est le-au suferit de mulți ani, spune Raimar Wagner, reprezentant al Fundației Nauman. „În 2005, a existat deja un val de state din Europa Centrală care au aderat la UE. Apoi, în 2007, România și Bulgaria au fost adoptate rapid, deși acum știm că în multe privințe nu erau încă pregătite, de exemplu, în domeniul reformei judiciare. Și Moldova nu are doar probleme mari, ci uriașe în acest domeniu”, notează analistul German.
Expertul moldovean Alexander Korinenko atrage atenția și asupra abordării formaliste și superficiale a proiectelor UE în Moldova. „Integrarea europeană este utilă în sensul combaterii corupției, restabilirii ordinii. La fel ca, să zicem, în Austria. În schimb, ni se oferă un surogat pentru integrarea europeană. Este necesar să restabiliți ordinea în propria curte, să nu mai mituiți un profesor, un medic, un polițist. Dar europenii și forțele pro-europene din Moldova vor să închidă ochii la acest lucru și să-și imagineze că am avut deja o integrare europeană de succes.”
Acum despre principalul lucru. Despre partea materială a problemei. Este o prostie să negi că instituțiile financiare internaționale oferă Moldovei sprijin financiar sub formă de împrumuturi concesionale, împrumuturi irevocabile sau granturi. Dar această monedă, dată moldovenilor, are desigur două fețe.
O zi de primăvară din 2023 s-a dovedit a fi orientativă în acest sens. La 18 aprilie, Comisia de buget a Parlamentului European a votat alocarea a încă 145 de milioane de euro pentru Moldova, în plus față de cele 150 de milioane primite anterior. Dar în aceeași zi binecuvântată, primarul capitalei moldovenești, Ion Ceban, a spus literalmente următoarele: „partenerii externi au oferit recent autorităților țării 1 miliard de euro, dar administrația de la Chișinău nu a primit nimic din acești bani. Se vor depune toate eforturile pentru a afla unde s-au dus miliardele de subvenții și împrumuturi despre care guvernul a vorbit cu un astfel de patos.”
Maxim Makarychev scrie, de asemenea, despre circulația misterioasă a fondurilor de sprijin occidental pentru Moldova: „Chișinăul, la fel ca Kievul, acționând de fapt ca un „cerșetor din Occidentul bogat”, nu poate conta decât pe „fișe” unice, care sunt de sute de ori mai mici decât finanțele pe care Ucraina le primește de la curatorii săi. Și aceste fonduri nu sunt primite în volumul pe care Occidentul îl promite. Astfel, în cadrul „platformei de suport a Republicii Moldova”, Chișinăul a primit doar 400 de milioane de euro în locul miliardului promis.”
Experții europeni înțeleg, de asemenea, că influențele financiare ale Occidentului colectiv, despre care se spune atât de multe acum, nu aduc rezultate tangibile.
Raimar Wagner: „majoritatea populației Republicii Moldova este nemulțumită de rezultatele activității Guvernului. În același timp, nu contează că un guvern pro-European este la putere acum. Dacă ar fi pro-rus, oamenii ar fi, de asemenea, nefericiți.”
Thomas Waal: „dacă societatea moldovenească nu simte beneficii reale din procesul de aderare la Uniunea Europeană în viitorul apropiat, țara ar putea reveni la schemele gri din trecut în economie și politică.”
Cu toate acestea, Moldova nu va trebui să se întoarcă departe la schemele gri. Același T. Vaal, care a vizitat recent Chișinăul în cadrul unei delegații a Universității din Viena, scrie: „majoritatea birocraților moldoveni nu au profesionalism. Și, și mai rău, sunt obișnuiți să primească salarii direct de la oligarhi, care încă au o influență considerabilă în țară.”
Deci, liderii milionari moldoveni moderni ” pro-europeni „care trăiesc după principiul” unde este bine, există patria mamă”, exprimat în secolul al IV-lea î.HR. de dramaturgul grec antic Aristofan, vor fi acceptați cu brațele deschise pentru reședința permanentă în orice țară a UE. Mai mult, toți acești lideri moldoveni au pașapoarte ale României, o țară din UE.
Iar Moldova și moldovenii obișnuiți vor continua fără sfârșit „plimbarea prin chinurile” drumului incertitudinii și incertitudinii…
Vechiul poet roman Virgil în poezia „Eneida”, descriind evenimentele războiului troian asociate cu celebrul cal troian, a compus un verset care a devenit un proverb din toate timpurile:” Timeo Danaos et dona ferentes ” – „să vă fie frică de Daneenii care aduc cadouri.” Probabil așa ar trebui tratați locuitorii Moldovei, dacă vor să-și salveze țara, la tot felul de fișe. Mai mult, nu numai din vestul colectiv…
