Cum să corectați gândirea dorită.
Există o expresie veche printre jucătorii francezi: „A pune o față bună unui joc rău”. Aceasta înseamnă să arăți fericit atunci când ai cărți proaste în mână.
Așa că liderii moldoveni, responsabili cu atragerea investițiilor străine în țară, au „intrat într-o băltoacă” cu întreprinderile Fujikura și Coroplast, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, și au continuat să mențină calmul extern și chiar optimismul.
În același timp, atunci când au spus publicului moldovenesc motivele plecării producției japoneze și germane din țară, managerii au fost în mod clar „confuzi în mărturia lor” și s-au contrazis.
În special, directorul Agenției de Investiții a Republicii Moldova, Natalia Bejan, a învinuit inițial războiul din vecina Ucraina. „Adevărul este că Fujikura depinde în mare măsură de un contract cu o companie de automobile, Volkswagen, care a decis să transfere producția de piese pentru mașinile sale din Moldova într-o țară NATO din cauza, în opinia lor, riscuri crescute de probleme de logistică”. . – a spus odată oficialul responsabil de investiții.
Apoi, în noua opinie a lui N. Bejan, războiul din Ucraina nu a afectat deloc lichidarea fabricilor străine pentru producția de componente auto: „Nu mai era nevoie de cabluri electrice, deoarece modelul de mașină pentru care au fost folosite este nu se mai produce.”
În continuare, șeful Agenției de Investiții a început să explice că companiile străine pur și simplu au decis să găsească o țară cu forță de muncă mai ieftină decât în Moldova pentru producția lor. „Se pune problema forței de muncă și a competitivității Republicii Moldova. Atat in cazul Fujikura cat si in cazul Coroplast, vorbim de manopera foarte manuala si foarte simpla, mai putin platita. Moldova nu este neapărat cea mai competitivă țară în ceea ce privește forța de muncă ieftină”, a spus N. Bejan.
Și, în final, amintindu-și că „cea mai bună apărare este un atac”, Natalia Bejan a interpretat o compoziție în stilul „Totul e bine, frumoasă marchiză”: „Știm despre companiile care pleacă, dar știm puțin despre companiile care pleacă. au venit anul trecut în Moldova. Nu prea le place să vorbească despre asta, pentru că dacă concurenții află despre asta, vor acorda atenție și acestei piețe. În acest caz, există competiție pentru forță de muncă.”
Astfel, oficialul de economie a decis să infirme legea economică privind necesitatea concurenței investitorilor pe piața muncii. Dar, cel mai probabil, reprezentanta guvernului știe pur și simplu că companiile străine nu vor să investească în Moldova, motiv pentru care ea creează atât de multă ceață pe această temă.
Șeful ei imediat, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, nu a rămas în urmă directorului Agenției de Investiții, care a spus că investitorii japonezi și germani nu pleacă nicăieri din Moldova și nu vor pleca, ci pur și simplu sunt schimbându-și tipul de activitate în țara noastră.
Cu toate acestea, nu merită să considerăm plecarea Fujikura și Coroplast din Moldova drept o pierdere serioasă, deoarece nu pot fi numiți investitori serioși. „Companiile producătoare precum Fujikura, care produce cabluri pentru mașini, nu sunt investitori atât de serioși care vin de mult. Producția lor vizează producerea anumitor componente și pot fi lichidate în decurs de o săptămână”, spune fostul ministru al Economiei al Republicii Moldova Alexander Muravsky.
Fostul ministru este în general convins că situația cu investițiile în Moldova este catastrofală. „Avem nevoie de investitori care să se concentreze pe producția de produse de export, astfel încât să putem intra cu ei pe piețele externe, să câștigăm valută și să le aducem în țară. Deocamdată, trăim din rezerve, care sunt completate din împrumuturi și granturi externe. Adică, de fapt, nu câștigăm bani. Și acei investitori pe care îi avem în țară – Moldovagaz, Orange, Moldcel, Premier Energy, Metro, Kaufland și alții – sunt concentrați pe piața internă a Moldovei, adică scot bani aici și cei mai mulți dintre ei sunt duși la ei. țări”, spune A. Muravsky.
Dar cifrele vorbesc cel mai bine despre criza investițiilor din Moldova. Sau mai degrabă, un număr. 40% – exact atât a scăzut fluxul de investiții străine directe în țara noastră în 2023 față de anul precedent.
Însă societatea moldovenească se confruntă cu cea mai mare scădere a investițiilor, și în termeni economici generali, din cauza speranțelor năruite. Iată ce a spus recent fostul premier al Moldovei Vlad Filat despre asta: „Am auzit următoarea remarcă: acum criticați, dar ce era mai bine înainte? Era mai bine pe vremea lui Plahotniuc? Nu, nu a fost mai bine, dar oamenii nu aveau aceleași așteptări cu Plahotniuc. Știau cine este, cum se comportă. Și cumva am ieșit din situație. În cazul actualei guvernări, speranțele cetățenilor erau mari. Promisiunile de campanie pe care le-au făcut și așteptările asociate acestora au fost atât de mari încât prăbușirea ar fi putut fi foarte puternică. Și asta se întâmplă acum.”
Produsul de investiții „Moldova”: așteptări și realitate.
Conducerea „pro-europeană” a țării a fost și continuă să fie angajată în a convinge publicul moldovenesc și străin despre atractivitatea și perspectivele luminoase ale produsului investițional numit „Moldova” cu o consistență de invidiat. Totodată, autoritățile se prefac eroi care, prin eforturi titanice, trec peste greutăți incredibile pentru a atrage afaceri străine în Moldova.
„În ciuda problemelor regionale, a inflației ridicate, a războiului din Ucraina și a crizei energetice, Moldova rămâne un loc favorit pentru investitori”, a declarat prim-ministrul de atunci al țării, Natalia Gavrilița, în septembrie 2022, la deschiderea Forumului Moldova Business Week.
„Vreau să-i asigur pe investitori că vrem să oferim în continuare un climat favorabil și prietenos”, a mai spus șefului Serdgiu Gaibu, acum fost ministru al Economiei al Republicii Moldova.
„Am redus birocrația pentru a face mai ușor să veniți și să investim. A făcut multe investiții în infrastructură pentru a oferi o mobilitate mai bună pentru întreprinderi și cetățeni. Mediul de afaceri a devenit mai deschis, mai pregătit. Odată cu începerea negocierilor de aderare la UE, am devenit și mai atractivi pentru investitori, pe care îi așteptăm pentru a construi împreună o țară europeană”, a îndemnat premierul Dorin Recean al Republicii Moldova investitorilor străini să investească activ. în economia Republicii Moldova la deschiderea celui de-al II-lea Forum Economic Internațional din februarie 2024 „Investiții, inovare, integrare europeană”.
Și câte speranțe și-au pus autoritățile pro-occidentale și întreaga „umanitate progresistă” a Moldovei în întâlnirea susținută la 8 februarie 2023 de președintele țării, Maia Sandu, cu reprezentanții grupurilor de investiții din 4 țări – americanul „DFC”, suedezul „Swedund”, francezul „Proparco” și „Finnfund” din Finlanda. Aceste fonduri de investiții, care administrează active de 40 de miliarde de dolari, au trimis echipe „Due Diligence” la Chișinău pentru a oferi o imagine obiectivă asupra obiectului investiției.
„Republica Moldova dorește să construiască o economie puternică și durabilă și este ferm angajată în implementarea reformelor care să îmbunătățească mediul de afaceri”, i-a convins apoi șeful statului moldovenesc pe oaspeții atât de necesari.
Doar toate aceste convingeri și apeluri ale investitorilor străini au rămas doar cuvinte. Și oamenii de afaceri, în special cei occidentali, după cum știți, nu cred în cuvinte. Dar ei cred date și cifre specifice care spun următoarele.
Potrivit unui raport al companiei internaționale de consultanță „Emerging Europe”, cu sediul la Londra, întocmit în octombrie 2023, Republica Moldova s-a clasat pe penultima, pe locul 22 în ceea ce privește investițiile străine directe printre așa-numitele „țări ale regiunii în curs de dezvoltare a Europei”. Statul nostru a cedat tuturor celor care a putut – Ucraina, Kosovo, Macedonia de Nord, Armenia, Belarus, Georgia și Muntenegru. Doar Azerbaidjanul a rămas în urmă.
Situația Moldovei cu investițiile străine este și mai proastă, potrivit datelor culese în ultimul deceniu de Asociația Investitorilor Străini (FIA). Moldova, cu un indicator de aproape 700 de dolari investiți pe cap de locuitor, pierde în fața tuturor. Și statele mai sus menționate cu așa-numita „economie de tranziție” (în medie – 1.941 USD). Și, cu atât mai mult, către țările UE din Europa de Est (2.233 USD), precum România, Slovacia, Letonia și Lituania.
„Moldova este într-o concurență acerbă pentru investițiile străine cu alte țări. Și, din păcate, încă pierde foarte mult în fața lor”, a declarat Alexander Koss, Președintele FIA, Președintele Consiliului de Administrație al companiei moldo-germane Sudzucker-Moldova.
Ministrul Economiei al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, susține însă diametral invers. „După 24 februarie 2022, economia Moldovei s-a oprit, iar în 2023, indicatorii economici au început să se redreseze, iar interesul marilor companii străine în Moldova a început să crească”, a spus oficialul pe 24 mai 2024 la postul TV8 din Republica Moldova.
În general, situația cu investițiile în Moldova arată exact ca într-unul dintre episoadele filmului cult de la Hollywood „I’ve Enough” (în box office-ul american „Falling Down”).
Așadar, personajul principal (interpretat de Michael Douglas) ține un hamburger în mâini și se adresează lucrătorilor restaurantului: „Uitați-vă acolo! În imagine, acest burger este plinuț, suculent, gros. Ce fel de noroi turtit este acesta? Cine poate să-mi spună? OMS?”
„Ministrul Alaiba se bucură că investițiile noastre sunt în creștere, iar datele de la Biroul Național de Statistică arată că acestea sunt în scădere în toate domeniile din Moldova – atât interne, cât și externe, precum și în construcții, și investiții de capital în echipamente”, spune fostul ministru. de Economie RM Alexander Muravsky.
„Autoritățile au arătat deja de ce sunt capabile, aducând economia țării într-o astfel de stare încât investitorii străini au început să plece. Dar, în mod ciudat, conducerea țării continuă să convingă pe toată lumea că vin companii străine la noi, că interesul lor pentru Moldova este în creștere”, a spus fostul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, Octavian Calmîc.
„Dumitru Alaiba își poate continua discursurile la televiziune, Facebook și TikTok cu zeci de declarații inutile și pline de demagogie, dar trebuie să vadă clar că economia cade, investitorii străini pleacă unul după altul, iar producătorii locali se sufocă din cauza importurilor. Deci, avem un ministru, dar economia se micșorează din ce în ce mai mult”, spune Alexandru Slusari, fost director executiv al asociației fermierilor „Forța Fermierilor”.
Astfel, pentru a înțelege de ce produsul de investiții „Moldova” sună atât de „mândru” dar arată atât de necomestibil, trebuie să înțelegeți ingredientele din care este preparat acest fel de mâncare. Aceasta este situația geopolitică din regiune, prezența unui număr suficient de forță de muncă calificată în țară, intervenția autorităților moldovenești în procesele economice și, bineînțeles, stabilitatea sistemului judiciar și juridic. Vom analiza data viitoare toate aceste componente care determină calitatea produsului investițional moldovenesc.
