Atenție, criptă!
După cum știți, totul nou este foarte greu de parcurs, principalul obstacol în calea căruia este inerția naturală a omului, lipsa de dorință de a se despărți de vechile obiceiuri, teama de a se poticni pe o cale necunoscută. Situația cu bitcoin, prima și cea mai populară monedă digitală în acest moment, nu a făcut excepție.
Nu se știe exact când acest microb financiar din laboratorul programatorilor a ajuns pe pământ Moldovenesc. Se știe doar că vârful popularității criptodenegului în Moldova a avut loc abia în 2017, la 9 ani după ce o anumită persoană (sau grup de persoane) sub pseudonimul Satoshi Nakamoto a publicat un articol „Bitcoin White Paper”, care a devenit un document de program pentru un nou sistem electronic de plăți descentralizate. Un sistem care nu depinde de nicio instituție financiară guvernamentală.
Așadar, 9 ani mai târziu (termenul limită pentru era noastră digitală turbulentă este pur și simplu uriaș) în Moldova, au început să vorbească despre criptomonede în vârful vocii. Un videoclip despre bitcoin a fost lansat la televiziunea națională. În urma multor țări, inclusiv SUA, Germania și Japonia, unele companii din Moldova au stabilit planuri de a accepta criptocurrency ca mijloc de plată. Dar chiar și atunci moldovenii care dețineau bani digitali ar putea, de exemplu, să cumpere un bilet de avion pentru compania poloneză LOT sau să plătească pentru serviciile gigantului informatic Microsoft.
În decembrie 2017, la 4 ani după ce primele bancomate Bitcoin au început să funcționeze în Vancouver, Canada, sistemul de plăți BPay a lansat trei exemplare ale acestor echipamente în Chișinău, promițând să încaseze nu numai bitcoin, ci și alte criptomonede în timp. Și pe unul dintre site-urile de anunțuri din Moldova a existat o înregistrare că un anumit șofer de taxi din Chișinău este gata să-și vândă mașina nu numai pentru dolari, euro sau lei, ci și pentru bitcoins.
Nu există nimic de spus despre informațiile extinse de pe Internet despre avantajele incontestabile ale banilor digitali față de banii obișnuiți de hârtie. În primul rând, spre deosebire de portofelele materiale, va fi extrem de dificil să vă furați poșeta electronică. Tranzacțiile cu criptomonede sunt protejate de o tehnologie specială blockchain. Atacatorii vor trebui să facă o mulțime de atacuri pe dispozitivul dvs. pentru a vă fura fondurile.
În plus, bitcoinii, spre deosebire de bancnotele reale, nu pot fi falsificați sau duplicați. Banii digitali nu sunt la fel de predispuși la inflație ca banii de hârtie, care pot fi tipăriți în cantități aproape nelimitate, ceea ce le place instituțiilor trezoreriei statului să facă din când în când. Criptomonedele sunt limitate în cantitate și, de exemplu, se estimează că ultimul bitcoin va fi extras în 2140.
Debutul criptomonedelor în Moldova.
Cel mai probabil, puțini oameni își amintesc acum reforma monetară „Hrușciov” din 1961. Așa-numita reformă „Pavloviană” efectuată 30 de ani mai târziu în URSS deja dărăpănată este mult mai proaspătă în amintirile mele. În toate aceste cazuri, ca urmare a manipulărilor financiare legalizate ale autorităților sovietice, populația a pierdut o parte semnificativă din economiile lor. Nu este nimic de spus despre astfel de evenimente care au lovit bugetele consumatorilor obișnuiți, cum ar fi implicit din 1998 sau criza financiară asociată cu agravarea relațiilor ruso-ucrainene în 2014.
Nu este surprinzător faptul că în ratingurile răspândirii criptomonedelor, țările post-sovietice (în special Ucraina, Belarus și Federația Rusă), precum și statele cu economii în curs de dezvoltare și cursuri de schimb „săritoare” (Vietnam, Thailanda, Filipine etc.) sunt în pozițiile de conducere. Potrivit apologeților banilor digitali alternativi, bitcoinii și alte criptomonede sunt instrumente excelente pentru acumularea și economisirea economiilor lor, în special în țările instabile din punct de vedere economic.
Și ideea bitcoin în sine, ne amintim, a apărut în 2008, când criza financiară globală se dezlănțuia pe planetă. Apoi bitcoin și-a făcut încet drumul. În mai 2010, programatorul American Laszlo Heinitz a cumpărat două pizza în valoare de 25 de dolari pentru 10 mii de bitcoini (adică pentru mai mult de 300 de milioane de dolari la cursul de schimb de astăzi). În 2011, doar 30 de cenți au fost dați pentru bitcoin, doi ani mai târziu – 120 de dolari. În ianuarie 2017, bitcoin a fost în valoare de o mie, iar pe 27 noiembrie a aceluiași 2017, a depășit marca psihologică de 10 mii de dolari.
În urma acestui progres uimitor al monedei digitale, la 11 mai 2018, în capitala Moldovei a avut loc „summitul mondial de la Chișinău privind Blockchain și criptomonede”. La acest eveniment istoric, a fost anunțată deschiderea primei piețe de drahme de schimb de criptomonede din țară în Moldova, unde trebuia să tranzacționeze zece valute digitale și să efectueze tranzacții zilnice cu opt valute „obișnuite”, inclusiv dolari, euro, lei moldovenești și Ruble Rusești. De asemenea, a fost emis primul token moldovenesc, un analog al valorilor mobiliare din lumea financiară digitală.
Banca Națională a Moldovei (BNM) a declarat apoi că, deoarece nu există un cadru legal clar care să reglementeze tranzacțiile cu criptomonede în țară, nu este necesară permisiunea oficială pentru tranzacționarea pe bursa Republicană de criptomonede. Autoritatea de reglementare financiară și – a exprimat chiar dorința de a adopta experiența tehnologiei blockchain-un lanț continuu de blocuri care conțin toate înregistrările tranzacțiilor. Serviciul Fiscal de Stat al Moldovei a indicat că, deși Codul Fiscal nu reglementează activele criptografice, dar persoanele care tranzacționează valute digitale la bursă vor fi obligate să plătească un impozit pe venit de 12%.
În general, s-ar părea că „lumina verde” s-a aprins oficial pe calea criptomonedelor din Moldova. După cum a spus unul dintre creatorii tehnici ai Bursei Drachmae, israelianul Sharon Greenberg, la acel summit despre criptomonede: „guvernul moldovean ar trebui să înțeleagă că trăim într-o eră a revoluției financiare și nu este nevoie să ne temem de ea. Ar fi mai corect să ținem pasul cu vremurile.”
Faptul că doi antreprenori americani foarte influenți s-au opus criptomonedelor în acele zile nu a putut zdruncina optimismul participanților la Chisinau crypto summit. La început, cel mai mare investitor din lume Warren Buffett numit bitcoin „otravă șobolan pătrat.” Și apoi creatorul Microsoft Corporation (cel care tranzacționează pentru bitcoins), Bill Gates, într-un interviu acordat CNBC, a spus: „investiția în bitcoin este teoria unui prost mai mare în forma sa cea mai pură.” Adică, chiar și cele mai dubioase active pot fi vândute cu ușurință profitabil de către un cumpărător „prost”, deoarece va exista întotdeauna un „prost mai mare” gata să le cumpere de la acest „prost”.
Dar aceste declarații arătau ca „flori” pe fondul problemelor care așteptau criptomonedele în Moldova.
Un atac asupra criptocurrency.
La 10 iulie 2017, cu aproape un an înainte de summitul „istoric” de la Chișinău privind criptomonedele și blockchain-ul, pe site-ul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a apărut un articol „moneda virtuală și riscurile asociate acesteia”, care timp de mulți ani a determinat atitudinea autorității de reglementare financiară a țării față de criptomonede. Poziția BNM s – a dovedit a fi mai mult decât dură-bitcoin și omologii săi digitali amenință atât securitatea națională a țării, cât și bunăstarea financiară a cetățenilor săi.
Pe scurt, potrivit BNM, persoanele care contactează cripta au multe șanse să piardă atât date personale, cât și economii personale. Banca Națională a fost și rămâne în continuare încrezătoare că piața digitală este plină de escroci care folosesc diverse scheme pentru a înșela participanții la acest proces.
În plus, criptomonedele sunt un instrument financiar cu risc ridicat, ale cărui cotații sunt afectate de echilibrul cererii și ofertei asociat cu diverși factori. În primul rând, cu credința investitorilor în perspectivele criptomonedelor și situația economică generală. La prima vedere, totul este ca pe schimburile obișnuite. Numai dacă cotațiile de pe platformele obișnuite de tranzacționare sunt legate de active reale (materii prime sau produse fabricate), atunci piața valutară digitală se bazează și este alimentată exclusiv de știri (adevărate sau false), zvonuri, bârfe sau hype (publicitate agresivă, intruzivă). De fapt, pe calea aerului (nu e de mirare că a doua cea mai populară Criptomonedă se numește „Ethereum”, „eter” în traducere din greaca antică înseamnă „aer de munte”). Excepția este stablecoins-valute digitale care încearcă să se conecteze la cotațiile banilor obișnuiți și la prețurile petrolului și aurului.
Iată două exemple de știri „aruncate” care au contribuit la promovarea criptomonedelor. În 2013, programatorul britanic James Howells a aruncat accidental un hard disk pe care aproximativ 8 mii de bitcoini (176 milioane dolari la cursul de schimb actual) au fost depozitați în depozitul de deșeuri al orașului său natal din Newport. În luna iulie a anului trecut, vestea s-a răspândit în întreaga lume că nefericitul a decis să investească 11 milioane de dolari în organizarea căutării dispozitivului pierdut, cumpărând doi câini robot și încercând să obțină acces la halda orașului de la oficialii locali.
Sau aici: pe 26 iunie 2017, fluxurile de știri erau pline de rapoarte despre moartea creatorului Ethereum, programatorul Canadian Vitaly Buterin, în vârstă de 23 de ani. Cursul de schimb al acestei monede sa prăbușit brusc, iar când sa dovedit că un nativ din Kolomna lângă Moscova era în viață, a sărit și mai mult.
Mai mult, Banca Națională a Moldovei indică o proprietate atât de „periculoasă” a criptomonedelor precum „volatilitatea constantă ridicată”, adică volatilitatea cursului de schimb. Într-adevăr, dacă la începutul anului 2020 bitcoin costa 20 de mii de dolari, atunci un an mai târziu a crescut cu 10 mii, iar în noiembrie 2021 a ajuns la maximum aproape 69 de mii de dolari pentru 1 bitcoin. În aprilie 2022, cursul de schimb al celei mai populare monede digitale a scăzut la 46 de mii, iar până la sfârșitul anului trecut s-a prăbușit sub marca psihologică de 30 de mii de dolari. Cu toate acestea, acum, bitcoin abia a depășit înălțimea de 30 de mii.
Acum nu lipsesc cele mai îndrăznețe și chiar disperate prognoze pentru cel mai apropiat curs de schimb bitcoin. Deci, fondatorul Galaxy Digital, Mike Novogratz, consideră că, dacă Rezerva Federală a SUA nu va reduce ratele dobânzilor în viitorul apropiat, bitcoin va sări la 40.000 de dolari. Balaji Srinivasan, fostul director tehnic al bursei criptografice Coinbase, este convins că în 90 de zile bitcoin va costa 1 (un) milion de dolari, iar dezvoltatorul bitcoin core Adam Back „își dă capul să taie” că până în 2032 creierul său va fi evaluat la 10 (zece) milioane de dolari.
Nu este de mirare că o astfel de pâlpâire caleidoscopică de zerouri și anticiparea unor venituri fabuloase ușoare care promiteau posesia bitcoinelor au determinat populația Moldovei noastre mici să-și amintească piramidele financiare de acum 30 de ani, precum celebrul „MMM”.
Cu toate acestea, analistul financiar Vadim Iosub consideră că este incorect să numim criptomonede „piramide”. „O piramidă este un eveniment deliberat criminal cu scopul inițial de a fura banii investitorilor în mod fraudulos. Mai degrabă, putem vorbi despre o „bulă” – o creștere puternică a prețurilor, urmată de un colaps și mai accentuat”, spune expertul.
Dar, oricum, toată responsabilitatea pentru posibilele consecințe asociate criptomonedelor cade pe umerii cetățenilor înșiși, care sunt flămânzi de venituri mari și rapide și trăiesc după principiul Pușkin „nu este greu să mă înșeli, mă bucur să fiu înșelat.” Iată ce a spus expertul economic și viitorul ministru al Economiei al Moldovei Sergiu Gaibu despre acest lucru în vara anului 2017, comentând articolul Băncii Naționale „moneda virtuală și riscurile asociate acesteia”: „indivizii își asumă toate riscurile asociate criptomonedei. Adică nu se pot aștepta la nicio protecție împotriva fraudei din partea statului.”
Pe lângă problemele individuale pe care banii digitali le pot aduce moldovenilor, Banca Națională a Moldovei a acordat o atenție deosebită în 2017 riscurilor globale asociate criptomonedelor. Anume, amenințarea la adresa stabilității financiare a țării, schemele criminale de spălare a banilor, finanțarea terorismului, cumpărarea și vânzarea de bunuri interzise (arme sau droguri) pentru bitcoins și Ethereum. Criptomonedele pot contribui, de asemenea, la retragerea capitalului din Moldova și la evaziunea fiscală.
BNM și-a confirmat atitudinea negativă față de criptomonede în septembrie 2018 prin publicarea pe site-ul său a materialului „clarificarea poziției de reglementare și autorizarea monedei virtuale”, iar un an mai târziu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și-a exprimat opinia că criptomonedele ar putea „amenința securitatea națională a țării”.
În toamna anului 2022, apogeul războiului autorităților moldovenești cu monedele digitale a venit atunci când Banca Națională a Moldovei a interzis instituțiilor financiare și furnizorilor de servicii de plată din țară să efectueze orice tranzacții cu criptomonede. Vom vorbi mai multe despre acest lucru și despre modul în care Statele încearcă să subjugă piața financiară digitală în articolul următor.
