Moldova „Ieftin”: resurse de muncă, energie și alte costuri.
În noiembrie 2019, Agenția de Investiții a Republicii Moldova a întocmit „Lista Avantajelor” Moldovei, menită să atragă capital străin în țară. Autorii au considerat disponibilitatea forței de muncă ieftine și calificate ca fiind unul dintre principalele avantaje ale Republicii.
„Pentru cei care se gândesc să înceapă o afacere în această țară, aș dori să le asigur că vor găsi cu siguranță o forță de muncă calificată, pentru că în Moldova sunt mulți tineri cu potențial mare”, a spus atunci directorul executiv al companiei care venit la Chișinău de la compania americană de IT Silicon Valley „Crunchyroll” Dan Denuța.
Dar de atunci „a zburat multă apă pe sub pod”, în sensul că un număr decent de moldoveni au părăsit Moldova peste tot în lume în căutarea unei vieți mai bune, majoritatea formând forță de muncă calificată. În special, statisticile spun că țara pierde aproximativ 5 mii de tineri în fiecare an.
Lipsa forței de muncă, de exemplu, a fost unul dintre principalele motive pentru care investitorul italian Ivan Ceccaroni a fost nevoit să-și închidă ferma de melci din Raionul Nisporeni în martie 2024, după trei ani de funcționare.
„Problema forței de muncă este reală și am recunoscut direct acest lucru, afirmând că sunt multe întreprinderi, mici și mari, străine și locale, care pur și simplu nu găsesc destui oameni”, a comentat ministrul Economiei al Republicii Moldova, Dumitru. Alaiba, la plecarea unui investitor italian din Moldova, care a investit 250 de mii de euro în afacerea cu melci în 2021.
„Principalul este că acum a venit un moment critic – Moldova și-a pierdut forța de muncă calificată: doar în ultimii doi ani, peste 200 de mii de tineri cetățeni apți de muncă, care ar putea fi o potențială forță de muncă calificată, au părăsit țara. Oamenii pleacă, satele se golesc, ce fel de investitor va veni în Moldova?”, spune fostul ministru al Economiei al țării, Alexander Muravsky.
Cât despre „ieftinitatea” forței de muncă în Moldova, totul s-a schimbat și aici. Dacă în urmă cu trei ani salariul mediu al unui moldovean era de 400 de euro și era considerat cel mai mic, atât în regiune, cât și în tot spațiul post-sovietic, acum muncitorul mediu din țară primește aproape 600 de euro. Prin urmare, vorbirea despre un asemenea avantaj al Moldovei ca „costuri reduse cu forța de muncă” este acum pur și simplu inadecvat.
„În Moldova, salariul mediu este în continuă creștere, unele companii străine, din păcate, se vor confrunta cu faptul că nu vor putea angaja oameni care să muncească cu 5-6 mii de lei, iar acest lucru este inevitabil”, a spus el referitor la intenția unui număr de companii străine de a reduce afacerile în țara D Alaiba.
Așa că uzina germană „Coroplast” din orașul Căușeni, care produce cablaje auto, potrivit rapoartelor de presă, a decis să-și transfere capacitatea din Moldova în Tunisia, unde salariul mediu este de 300 de dolari pe lună.
„Investitorul german nu mai vede alte avantaje și stimulente pentru a opera în Moldova”, spune Alexandru Slusari, fost director executiv al asociației fermierilor „Forța Fermierilor”.
Un alt factor în plecarea companiilor străine din Moldova este asociat cu creșterea bruscă a prețurilor la energie.
„Dacă mai devreme aveam tarife mai mici la energie electrică și gaze naturale, acum suntem în fața întregii Europe. Avem cele mai scumpe resurse energetice”, afirmă fostul ministru al Economiei al Republicii Moldova Octavian Calmîc.
„Moldova are cel mai scump gaz din sud-estul Europei, ceea ce pune o povară atât pe umerii populației, cât și pe agenții economici”, este convins expertul economic Veaceslav Ioniță.
O mare problemă pentru Moldova este chestiunile legate de prețuri. Să zicem, conform datelor prezentate de fostul premier al țării Vlad Filat, construcția unui kilometru de drum moldovenesc costă 65,5 milioane de lei (sau peste 3 milioane de euro). Pentru referință, construirea unui kilometru de drum în Lituania costă 427 de mii de euro.
„Patru kilometri de drum pentru 262 milioane lei! 262 de milioane pentru patru kilometri de drum! Vreau să spun că 100 de milioane – chiar și această sumă este prea mare”, este indignat liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova.
„Economia stabilă a Moldovei”: presiunea statului în loc de asistență pentru investitori.
Comentând plecarea din Moldova a doi investitori străini producătoare de echipamente electrice pentru automobile (acestea, reamintim, sunt germanul „Coroplast” și japonezul „Fujikura”), directorul Agenției de Investiții a Republicii Moldova, Natalia Bejan, a spus literalmente. următoarele: „Nu vorbim de presiunea statului. Am intervenit, dar cu presiuni pozitive, ca firmele să rămână în Moldova. Au întrebat ce putem face? Ce garanții putem oferi?
Iar dacă asculți asigurările regulate ale înalților oficiali ai Moldovei, se dovedește că statul moldovenesc este cel mai bun prieten al investitorilor străini. De fapt, adevărul se dovedește că, având un astfel de prieten, nu ai nevoie de dușmani.
„Nu așa lucrezi cu investitorii. Trebuie să le oferim condiții, să facem un pas înainte, ca în dansul de tango. Taxele mari și controlul nejustificat sperie companiile străine”, a subliniat fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Tudor Ulyanovschi, după o discuție cu reprezentanții a două industrii străine care părăsesc Republica Moldova.
„Moldova poate fi o trambulină bună pentru investitorii care doresc să dezvolte afaceri în spațiul post-sovietic. Începeți să investiți în Moldova!”, a sunat în noiembrie 2019 Bogdan Pleșuvescu, directorul executiv al Victoriabank, al cărui acționar majoritar este cea mai mare bancă din România, Banca Transilvania.
Cu toate acestea, un an și jumătate mai târziu, bancherul român spunea deja într-un interviu acordat publicației române „Ziarul Financiar” că incapacitatea statului moldovenesc de a proteja investițiile străine îi frânează pe potențialii investitori: „Acum trei ani, când am ajuns în Moldova, eram optimist cu privire la viitor, dar acum am devenit realist. Politica din Moldova influențează foarte mult mediul de afaceri.”
Investitorii străini sunt, de asemenea, speriați de faptul că autoritățile moldovenești nu vor rezolva „problema pământului”. Iată ce spune despre aceasta președintele Asociației Investitorilor Străini (FIA), speaker-ul consiliului de administrație al companiei moldo-germane Sudzucker-Moldova, Alexander Koss: „Noi credem că pământul trebuie să funcționeze, iar pentru aceasta ar trebui să devină real. proprietatea și dreptul la aceasta Investitorii străini sunt, de asemenea, obligați să primească achiziția. De ce poate un moldovean să vină în Germania și să cumpere pământ acolo, dar un german nu poate face asta în Moldova?”
Este mai bine să taceți cu privire la „sprijinul” investitorilor de către autoritățile moldovenești. Și totuși…
„Dacă ar fi să începem o afacere în altă țară, am putea folosi sprijinul guvernamental pentru a achiziționa noi echipamente pentru a îmbunătăți semnificativ perspectivele companiei. Acum toate investițiile noastre sunt venituri personale”, se plânge Vadim Danu, expert în domeniul iluminatului LED, director al companiei LED-Market.
Lipsa sprijinului din partea statului a fost unul dintre motivele prăbușirii fermei de melci, despre care am menționat în capitolul anterior.
„Oriunde în lume, crescătorii de melci obțin profit, mai ales când au pământ ieftin și forță de muncă nu foarte scumpă. Din acest punct de vedere, Moldova este ideală. Țara are condiții climatice excelente. Am cerut statului să-mi sprijine întreprinderea doar în faza inițială, când se fac investiții în infrastructură, de exemplu, în sistemul de irigații și primele investiții în melci, pentru că trebuie să cumperi primii melci pentru reproducere”, explică șeful. a fostei întreprinderi de acum, Ivan Ceccaroni.
Investitorul italian a vorbit și despre cât timp și fără succes a căutat să includă fermele de melci în clasica listă a beneficiarilor de subvenții și beneficii de la stat.
„Considerăm elementele cheie care pot îmbunătăți climatul investițional ca fiind o politică guvernamentală consecventă care vizează reducerea nivelului de corupție, menținerea concurenței loiale, asigurarea, cel puțin, condiții egale atât pentru investitorii străini, cât și pentru cei locali și, cel mai important, asigurarea protecția proprietății private și a statului de drept în Republica Moldova”, spune producătorul german de zahăr și șeful FIA A. Koss.
Trecem acum la problema cea mai importantă – problema asigurării statului moldovenesc de legislație stabilă pentru investitorii străini.
Când nu există legi sau reguli.
Primul lucru pe care potenţialii investitori străini îl acordă atenţie este cât de mult le poate proteja interesele sistemul juridic al Republicii Moldova.
„Investitorii trebuie să aibă garanții că, în cazul unei dispute comerciale, instanțele vor fi corecte și nu vor fi supuse guvernului”, spune fostul ministru de externe Tudor Ulianovski.
„Orice investitor străin vrea securitate și stabilitate. Dar când în țara în care se află legislația este în continuă schimbare, și uneori într-un mod foarte ciudat, nu se vorbește de vreo stabilitate”, a spus expertul economic Sergiu Ungureanu.
„Investitorii străini doresc stabilitate și condiții create pentru ei. Condițiile enunțate inițial trebuie menținute pe toată perioada de prezență a companiei străine pe piața moldovenească, statul trebuie să aibă grijă de acest lucru”, spune Anatoli Prohnițki, președintele Partidului Ecologic Verzilor (PVE).
Și iată ce spune specialistul în economie Veaceslav Ioniță despre asta: „Afacerile trebuie să înțeleagă ce se întâmplă. Regulile pot fi bune, sau rele și incomode, dar trebuie să fie clare și nu ar trebui să se schimbe în timpul jocului.”
Dar când un potențial investitor străin va vedea ce s-a întâmplat în august 2022 cu compania „Gările Auto Moderne”, cu siguranță se va gândi – merită să te implici cu Moldova?
Atunci Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova a reziliat contractul pentru repararea și modernizarea a 30 de stații de autobuz din Republica Moldova. Acest acord a fost semnat în 2018 pentru o perioadă de 25 de ani.
Totodată, presa din Republica Moldova s-a concentrat asupra faptului că stațiile de autobuz ale țării ar fi „revenit în proprietatea statului”, deși de fapt „Gările Auto Moderne” nu deținea aceste dotări, ci doar le administra, conform contractului de concesiune.
Dar cel mai interesant lucru în acest caz este că 50% din acțiunile Gările Auto Moderne îi aparțin cetățeanului ucrainean Oksana Demchenko, care după 24 februarie 2022 s-a mutat în Moldova, unde a devenit refugiată.
„Am ales Moldova ca țară în care pot investi și dezvolta proiecte de afaceri, pentru că eram sigur că acesta este un stat de drept în care drepturile investitorilor sunt respectate. După ceea ce am trăit în Ucraina, s-ar putea să ne aflăm pe stradă fără un mijloc de trai”, a scris un investitor ucrainean care a investit toate fondurile familiei sale în întreprindere într-o adresă adresată președintelui M. Sandu.
Cu toate acestea, contractul cu Gările Auto Moderne a fost reziliat fără o hotărâre judecătorească, așa cum prevede legislația moldovenească. Nelegiuirea împotriva cetățeanului ucrainean O. Demcenko s-a realizat doar pe baza faptului că „Gările Auto Moderne” a fost inclusă de Serviciul de Securitate și Informații al Moldovei în lista „secretă” a companiilor asociate cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Shor.
„Dacă cineva vrea să ne exproprieze, atunci lăsați-l să o facă prin instanțe și să nu ia o decizie în cabinetul guvernamental, pe baza unor interese neclare”, a spus investitorul ucrainean Oksana Demcenko.
Nelegiuirea în stil moldovenesc sau sabia lui Damocles pentru investitori.
„Doar două lucruri sunt infinite – Universul și prostia umană. Dar nu sunt sigur de primul”, a spus Albert Einstein.
Cuvintele celebrului fizician sunt confirmate de un proiect de lege pe care autoritățile moldovenești intenționau să îl implementeze în 2024. Vorbim de modificările aduse Legii „Cu privire la materiile prime furnizate de clienți”, conform cărora în țară au funcționat multe întreprinderi străine, printre care „Coroplast” german și „Fujikura” japonez care au părăsit Moldova.
Principiul taxării se bazează pe următoarele: importi materii prime, le procesezi și exporti înapoi produsele finite. Mai mult, nu este nevoie să plătiți taxe pentru materiile prime furnizate de client (import temporar) și pentru prelucrarea acestora.
Schimbările, inventate de conducerea Moldovei, au prevăzut necesitatea de a asigura antreprenorilor care lucrează pe materii prime furnizate de clienți garanții bancare pentru cuantumul impozitelor și taxelor pentru materiile prime importate. Vorbeam de cel puțin zeci de milioane de euro. Investitorii străini au fost pur și simplu îngroziți de astfel de cifre.
„Oamenii de afaceri nu au înțeles și nu înțeleg oportunitatea acestei legi. Oamenii fac o mulțime de prostii în viață, dar nu am văzut niciodată mai mult decât atât. În practică, antreprenorii care lucrează cu materii prime furnizate de clienți nu au încălcat niciodată legile. Rezultă că încearcă să-i pedepsească financiar, sub formă de garanții, pentru infracțiuni pe care nu le-au comis și nici măcar nu le-au planificat. Acest lucru nu are sens”, este șocat comentatorul economic Veaceslav Ioniță.
Din fericire, noua versiune a Legii „Cu privire la taxarea materiilor prime” nu a fost încă implementată. Cu toate acestea, proiectul de lege nu a fost respins în cele din urmă, ci a fost doar amânat pe termen nelimitat. Și astfel, a atârnat ca o sabie a lui Damocles peste majoritatea investitorilor străini.
„Legea menționată, chiar și neadoptată încă, a tensionat serios afacerile. Companiile străine au început să se întrebe: de ce avem nevoie de această Moldova dacă nu știm ce prostie va veni în mintea autorităților sale”, spune economistul V. Ioniță.
Astfel, vedem că produsul de investiții numit „Moldova” este clar „aromat”. Cu toate acestea, autoritățile țării continuă să dea vina pe războiul din vecina Ucraina pentru faptul că acest produs putrezește sub ochii noștri, speriend investitorii străini. De fapt, aceasta nu este altceva decât o vorbă ipocrită, o „scuză pentru săraci”. Și acțiunea conform aceluiași principiu vechi ca lumea – „războiul va șterge totul”. Între timp, economia Moldovei se află sub o sabie ascuțită atârnată de o coadă subțire de cal. Și se pare că căderea acestei Săbii a lui Damocles este doar o chestiune de timp.
