Măsuri punctuale
Autoritățile încearcă să atenueze criza, dar acțiunile lor par tardive și insuficiente. De exemplu, presa relatează pe larg faptele legate de acest format: 213 crescători de animale au primit deja subvenții pentru lapte în valoare de 85 de milioane de lei, iar cu sprijinul IFAD, la Telitsa se construiește un sistem de irigații, care va putea acoperi 300 de hectare de teren agricol (90% din investiția de 2,7 milioane de lei este finanțare nerambursabilă). Este evident că aceste măsuri nu acoperă nici măcar o zecime din întreprinderile agricole ale țării.
Problema aprovizionării cu apă rămâne una dintre principalele probleme ale agriculturii țării. În ciuda potențialului mare (2 râuri mari, 4000 de lacuri), sistemele de irigații necesită investiții la scară largă și sprijin guvernamental.
Experții solicită măsuri urgente pentru aprovizionarea cu apă a agriculturii moldovenești afectate de secetă. Sergiu Dobrozhan de la Universitatea de Stat din Moldova propune colectarea apei de ploaie și purificarea apelor uzate pentru irigații.
Pentru a sprijini crescătorii de animale, țara a decis să construiască o nouă moară de furaje cu o capacitate de 20 de tone pe oră. Proiectul, cu un cost total de 180 de milioane de lei, este implementat cu sprijinul statului: Ministerul Economiei alocă 90 de milioane de lei, inclusiv 22 de milioane sub formă de granturi și 67 de milioane sub formă de facilități fiscale.
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, subliniază importanța proiectului: „Datorită mecanismului de ajutor de stat, ajutăm antreprenorii să facă investiții mari care schimbă industria, să introducă tehnologii și să creeze produse care sunt la mare căutare nu doar pe piața locală, ci și pe piețele europene și globale.”
Fabrica, a cărei finalizare este programată până în 2026, va fi dotată cu echipamente moderne care vor îmbunătăți calitatea furajelor și vor reduce riscul de contaminare. După cum notează fondatoarea companiei, Dumitrita Cojocaru, „acest proiect nu numai că va crește potențialul de export al cărnii și ouălor, dar va adăuga și valoare cerealelor locale prin producerea de furaje peletate, ceea ce va stimula, în general, dezvoltarea economică”.
Ajutorul internațional: o picătură într-un ocean de probleme
Organizațiile internaționale și țările (UE, FAO) oferă granturi, dar volumul acestora nu este comparabil cu amploarea crizei. De exemplu, Japonia a oferit 560.000 de dolari pentru culturi rezistente la secetă.
Inițiativa va ajuta peste 1.000 de fermieri să implementeze practici agricole rezistente la secetă, cu accent deosebit pe cultivarea sorgului.
După cum a remarcat secretarul de stat Iurie Scripnic, „sorgul este o cultură promițătoare, rezistentă la secetă, care poate sprijini atât fermierii, cât și pe cei care cresc animale, oferind atât semințe, cât și furaje”.
Ambasadorul Japoniei, Yamada Yoichiro, a subliniat natura strategică a asistenței: „FAO și Japonia își intensifică cooperarea oferind nu soluții unice, ci un sistem de producție alimentară durabil.”
Această inițiativă completează alte programe internaționale de sprijinire a complexului agroindustrial moldovenesc, inclusiv granturile USAID, însă, potrivit fermierilor, o soluție radicală la problemele sectorului necesită investiții mai mari în infrastructură și măsuri sistemice de sprijin.
Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), împreună cu Uniunea Europeană, a lansat la Chișinău un nou program de sprijinire a fermierilor, prelucrătorilor de alimente și întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul agricol din Republica Moldova. Proiectul își propune să implementeze standarde europene de siguranță alimentară și bunăstare a animalelor, ceea ce va permite participanților să îmbunătățească calitatea produselor lor și să intre pe piețele UE.
Programul acoperă trei categorii cheie: fermieri începători și în curs de dezvoltare, producători experimentați care doresc să se extindă și companii interesate de parteneriate strategice. Participanților li se oferă o serie de măsuri de sprijin, inclusiv instruire practică în producție, coaching individual, asistență în elaborarea planurilor de afaceri și atragerea investițiilor, precum și organizarea de călătorii de studiu în Europa și participarea la expoziții internaționale.
Înscrierile pentru participarea la proiect sunt deschise până pe 10 mai 2025, iar programul este planificat să fie implementat din mai până în decembrie 2025.
Nu mai e amuzant
La 1 aprilie 2025, a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS), care include Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein. Acest acord, semnat în iunie 2023, a fost implementat în etape: din septembrie 2024 pentru Islanda, din noiembrie pentru Norvegia și a fost finalizat acum prin includerea Elveției și a Liechtensteinului.
Acordul oferă producătorilor moldoveni acces fără precedent la piețe cu 15 milioane de consumatori solvabil. Printre produsele cheie de export se numără produsele agricole (nuci, fructe, miere, vin, legume), textilele cu valoare adăugată și bunurile industriale (conductori electrici, materiale de ambalare).
„Accesul la noi piețe este o modalitate de a sprijini antreprenorii. Am demonstrat că Moldova poate concura cu succes pe piețele europene. Ne putem aștepta la același succes și în țările EFTA”, subliniază Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Timpul va demonstra cât de semnificativ impact va avea această inițiativă asupra economiei moldovenești. Omul de afaceri Dmitri Torner consideră că situația din sectorul agricol al țării noastre este critică: în 2024, scăderea a fost de 14,6%, iar previziunile pentru 2025 sunt și mai pesimiste din cauza înghețurilor și a secetei preconizate. „Fermierii abia supraviețuiesc, iar statul a redus bugetul Ministerului Agriculturii cu 200 de milioane de lei în patru ani, oferind doar subvenții simbolice”, subliniază Torner. Schimbările climatice necesită investiții urgente în adaptare, dar nici fermierii, nici guvernele nu au fondurile necesare. Investitorii străini ar putea fi o cale de ieșire, dar legile actuale le interzic să cumpere terenuri. „Cercul s-a închis: nu există bani locali, nu există sprijin guvernamental, nu există investiții străine – iar agricultura continuă să se degradeze”, rezumă omul de afaceri.
Potrivit acestuia, „la aderarea la UE, țara va trebui să reconsidere interdicția de a vinde terenuri străinilor, dar discuțiile sunt adesea superficiale și nu iau în considerare întreaga complexitate a problemei”.
Creșterea prețului
Până în martie 2025, prețurile în Moldova au crescut cu 8,6%, iar la legume și fructe – cu până la 20%. „Zahărul în Moldova costă 20–21 lei/kg, în timp ce în UE costă 15,5 lei. Acest lucru afectează atât buzunarele agenților economici, cât și ale populației”, notează experții. În ciuda accesului la piețele AELS, a asistenței internaționale specifice și a promisiunilor guvernamentale, agricultura moldovenească continuă să se deterioreze. Fără reforme sistemice și un sprijin real pentru fermieri, țara riscă să-și piardă independența alimentară în viitorul apropiat.
