Fără îndoială că anul 2022 care se apropie de sfârșit va intra în istoria Moldovei drept unul dintre cele mai dificile și dramatice. Societatea moldovenească a fost anul acesta într-o stare de răsturnări constante, care, în primul rând, au fost asociate cu probleme energetice. Dar criza în sine nu a fost atât de teribilă, ci incertitudinea completă a viitorului. Când oamenii nu înțeleg ceva, le este frică de asta. Frica, reflectată în cifrele alarmante ale prețurilor uriașe și ale volumelor pierdute, dă naștere unor epitete alarmante: „Creșterea fără precedent a costului gazelor și energiei electrice”, „reducerea livrărilor de gaze”, „lipsuri de energie electrică”, „austeritate”, „energie”. șantaj” și „poziție de urgență”.
Pe un cârlig de energie
Actuala putere executivă a Republicii Moldova vede cauzele crizei economice în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina, precum și în încercările Kremlinului, dacă nu deschis de a convinge Moldova de partea ei, atunci măcar să răcorește relațiile moldo-ucrainene și deviază țara noastră de pe calea integrării europene.
„Resursele energetice sunt folosite de Rusia ca o armă pentru a submina statul nostru și democrația noastră fragilă”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la o întâlnire la Chișinău cu omologul său bulgar, Rumen Radev. În Parlamentul României, M. Sandu s-a exprimat și mai tare: „Din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, Moldova trece printr-o criză fără precedent și riscă să rămână fără gaz și electricitate în această iarnă”.
„Când Maia Sandu vorbește despre amenințarea unei crize energetice, este adevărat, dar motivele pe care le evidențiază sunt doar parțial adevărate”, i se opune președintelui Sergiu Mocanu, liderul mișcării Antimafia. „Cea mai mare problemă nu este că nu avem resurse energetice, ci că populația nu are mijloace pentru a le plăti. Iar a doua problemă este că atât guvernul actual, cât și toți cei anteriori au sperat ca prietenia cu Rusia să influențeze această situație la fel ca în toți acești ani”, este convins S. Mocanu.
Fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, amintește că 60% din populația Moldovei nu depinde direct de aprovizionarea cu gaze, deoarece își încălzesc casele cu lemne. Va fi mai dificil pentru locuitorii orașelor mari care folosesc încălzirea centrală dependentă de gaz. Un alt lucru este electricitatea, pe care Moldova însăși o generează doar 5% din nevoi. Înainte de războiul ruso-ucrainean, 70% din energie electrică era furnizată Moldovei de la Moldavskaya (Kuchurganskaya) GRES din stânga Nistrului, 30% era furnizată de Ucraina. Acum ambele canale sunt întrerupte. Producătorii ucraineni nu pot furniza energie electrică din cauza infrastructurii deteriorate de rachete și drone. Centrala Raionului de Stat al Moldovei, situată pe teritoriul Transnistriei, a refuzat să furnizeze energie electrică din cauza reducerii rezervelor de gaze a Federației Ruse, pe care funcționează această stație. Așa s-a dovedit dubla dependență energetică a Moldovei – atât de gazul rusesc, cât și de electricitatea transnistreană. O astfel de capcană dublă.
O altă întrebare este de ce „Gazprom a redus livrările de gaze cu 49%, care au fost distribuite proporțional între malul drept și cel stâng al Nistrului? Motivul formal este vechea datorie a Moldovei față de gigantul gazier rus, acumulată din 1994 până în 2016. și în valoare de aproximativ 700 de milioane de dolari. Companiile de audit din Norvegia și Marea Britanie se ocupă acum de această datorie, rezultatul ar trebui să fie gata până la sfârșitul acestui an (8 luni mai târziu decât sa convenit cu Gazprom).
Iată ce a spus despre aceasta șeful Moldovagaz Vadim Cheban: „Deși nu am putut prezenta spre semnare senzaționalul acord de stingere a datoriilor, asta nu înseamnă că vor exista restricții. Gazele naturale livrate le-am plătit la timp, chiar dacă au existat anumite întârzieri. Aceste rețineri au fost obiective și convenite în prealabil, dar în ceea ce privește volumele, limitarea lor nu este condiționată de semnarea contractului de stingere a datoriilor. Gazprom își rezervă dreptul de a rezilia contractul cu totul, dar nu de a limita volumele. Așa înțelegem contractul și, în opinia noastră, nu există niciun motiv pentru a limita aceste livrări.”
Dar este suficient să reamintim că, la 20 ianuarie anul curent, Parlamentul Republicii Moldova a introdus stare de urgență pentru 60 de zile din cauza riscurilor ca Gazprom să oprească furnizarea de „combustibil albastru” din cauza dificultăților de a rambursa la timp Republica Moldova. Apoi, apropo, gazul rusesc a crescut de la 450 la 646 de dolari per mia de metri cubi. Acum, 10 luni mai târziu, prețul energiei din Est este de 821,5 USD, ceea ce este în medie cu 400 USD mai mic decât pe piața europeană. Cu toate acestea, prețurile la gaze pentru consumatorul mediu moldovenesc sunt stabilite la nivel european. De-a lungul anului, prețul gazelor naturale „la retail” a crescut de peste 6 ori…
Sfârșitul lumii
Dar problemele cu gazul nu sunt atât de grave. Mai mult, 60% dintre moldoveni, după cum știm, sunt încălziți cu lemne de foc iarna. Restul, în principal populația urbană, poate folosi și încălzitoare electrice pentru încălzire. Locuitorii din mediul urban și din mediul rural ar putea găti și pe sobe electrice. Și acest lucru se aplică deja în domeniul consumului de energie electrică. Nimeni nu se poate lipsi de iluminatul electric, atât stradal, cât și acasă, în „era noastră spațială” – nici orășenii, nici sătenii. Situația cu electricitatea în Moldova în această toamnă s-a dovedit a fi mai mult decât gravă.
După grevele rusești asupra infrastructurii electrice ucrainene, care au dus la imposibilitatea furnizării în continuare a Moldovei cu energie electrică, și refuzul pridnestrovianului Kuchurganskaya GRES de a furniza energie electrică pe Malul drept, vecinii români au venit în Republica Moldova „să ajute” Adevărat, acest sprijin, care asigură țara noastră cu energie electrică cu 90%, a costat foarte mult. Dacă înainte de 1 noiembrie 2022, Moldova a plătit 62,5 euro pe MWh către Kuchurganskaya GRES, atunci prețul mediu de achiziție în România era deja de 180 de euro. Cu 1,62 lei pe kilowatt (peste 50%), prețul pentru un consumator obișnuit a crescut imediat – vechiul tarif nu a durat nici măcar o lună.
Dar nu asta a fost toată necazul. Cert este că energia electrică achiziționată în România mai trece prin nodul de distribuție Kuchurgan, situat în Transnistria. „Sistemul energetic al Republicii Moldova a fost construit în epoca sovietică în așa fel încât toate macatoarele să fie amplasate pe malul stâng al Nistrului”, amintește deputatul parlamentului moldovenesc din partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate, Lilian Carp, „Problema Moldovei este că în 30 de ani Republica nu și-a construit infrastructura necesară și nu și-a diversificat sursele, menținând dependența energetică”.
Cel mai probabil, partidul care deține Kuchurgan GRES, prin care curge curentul românesc, nu va rata ocazia de a folosi situația în favoarea sa. În presa moldovenească au apărut deja informații că autoritățile de pe malul stâng urmează să taxeze importul de energie electrică din România. „În cazul unei escalade, când Tiraspolul oficial nu are nimic de pierdut, va putea folosi acest instrument”, avertizează fostul viceprim-ministru al Republicii Moldova pentru Reintegrare Alexander Flenca.
Dar cea mai mare amenințare la adresa electricității moldovenești în acest moment vine din acțiunea militară, și în special din bombardarea constantă a infrastructurii energetice ucrainene de către armata rusă. Cert este că linia de înaltă tensiune Isaccea (România) – Vulcănești (Moldova) – Kuchurgan (PMR) trece prin teritoriul regiunii Odessa, ceea ce crește riscul unor situații neprevăzute. Tocmai o astfel de urgență s-a petrecut pe 15 noiembrie 2022, când un alt atac asupra regiunii Odessa s-a transformat într-o pană de curent pe linia româno-moldovenească. Ca urmare, o mare parte a Moldovei a rămas temporar fără electricitate.
Apropo, viceprim-ministrul moldovean Andrei Spinu crede că armata lui Putin ar putea chiar să înceapă să bombardeze liniile electrice în Vulcăneștiul din Moldova, situat la granița cu Ucraina. „Cel mai dramatic scenariu este dacă Federația Rusă decide să bombardeze liniile de interconectare. Închiderea „robinetului” de la gara centrală din Kuchurgany poate provoca anumite riscuri, a spus zilele trecute un înalt oficial, „atâta timp cât sunt două linii, securitatea este mai mare”.
În general, dacă evenimentele continuă să se dezvolte în aceeași direcție, moldovenii nu vor vedea un „prezent strălucitor”. Mai degrabă, locuitorii țării așteaptă o poveste din vechea glumă sovietică despre Lenin: „Totul este pentru pregătirea lemnului de foc și înainte – spre victoria comunismului!”.
Moldova la răscruce: cum să economisim energia țării.
Republica Fosilă.
Este general acceptat că Moldova nu are resurse energetice proprii. Dar nu este. Există zăcăminte de petrol și gaze în trei localități ale țării. Gazele naturale se produc la granita cu Romania – in satul Bereshty din regiunea Ungheni si in satul Viktorovka din regiunea Kantemirov. „Vorbim de rezerve de un milion de tone, din care extragem circa 300 de mii de metri cubi”, spune Igor Nicoare, directorul Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei, „Este o cantitate foarte mică pt. bilanțul energetic al Republicii Moldova.” Gazul este folosit de locuitorii mai multor sate din jur.
Câmpul de petrol greu a fost descoperit în satul Valeny din regiunea Cahul încă din 1958, la o adâncime de 500 de metri. La rafinăria din Comrat, acest ulei este folosit pentru a produce păcură, motorină și bitum. I.Nicoare este sigur că în țara noastră pot fi descoperite și alte zăcăminte de petrol și gaze, de aceea, mai ales acum, este necesar să se facă cercetări geofizice. „Moldova are toate condiţiile pentru formarea zăcămintelor şi avem reziduuri de hidrocarburi, dovadă zăcămintele care sunt deja în folosinţă”, este convins specialistul.
De aceeași părere este și fostul premier al Moldovei, Vasily Tarlev. Ex-oficialul spune că în anii 60 ai secolului trecut au fost descoperite zăcăminte de gaze în sudul Moldovei. Dar fântânile au fost în curând blocate, deoarece s-a dovedit a fi mai ieftină extragerea hidrocarburilor în Siberia de Vest și Azerbaidjan. „Deasupra pământului există sârmă ghimpată care separă țările, iar sub pământ totul este interconectat. Și din moment ce gazul se produce în România de dincolo de Prut, de ce nu se poate produce în Moldova? Există un depozit de gaze subteran, unde gazul trece pe teritoriul Moldovei și României. În Moldova există rezerve de petrol și gaze, iar asta ar trebui tratat, pentru a atrage investitori”, crede V. Tarlev. Apropo, România este aproape complet autosuficientă în materie de gaze, importând mai puțin de 10% din volumul anual consumat.
Impactul construcției virtuale a centralelor electrice din Moldova
După cum știți, Moldova se asigură cu doar cinci la sută din energie electrică. Cu toate acestea, în ultimii peste 20 de ani, liderii și oamenii de afaceri ai țării au luat în considerare cel puțin două duzini de proiecte pentru construirea centralelor lor din Moldova. Centrale, mari și mici, de toate tipurile posibile, cu excepția hidrocentralelor (datorită adâncimii cronice a Nistrului și Prutului). Din orice țară au existat potențiali investitori – Germania, Cehia, SUA, Turcia, China, Elveția, Italia, Spania și Rusia. Dacă cel puțin câteva dintre aceste „planuri uriașe” ar fi realizate, atunci Republica acum nu numai că s-ar scălda în electricitate, ci ar furniza ea însăși megawați țărilor vecine.
De exemplu, în 2001, Cabinetul Republicii Moldova a dat permisiunea de construire a termocentralei Ceadîr-Lunga cu o capacitate de 150-220 MW, care a promis că va furniza energie electrică nu doar Găgăuziei, ci și regiunilor învecinate. „Veți vedea, în câțiva ani Moldova va avea unul dintre cele mai eficiente sisteme energetice din CSI”, a spus la acea vreme ministrul Energiei, Iakob Timchuk.
Au fost apoi proiecte „promițătoare” de mari centrale electrice la Burlacheny din regiunea Cahul și Ungheni. În 2016, o companie de stat chineză a oferit autorităților moldovenești să construiască chiar și o centrală nucleară în țara noastră. Mai mult, chinezii erau pregătiți să preia finanțarea și managementul proiectului. Însă oficialul Chișinău s-a referit apoi la lipsa resurselor de apă din Moldova pentru reactoarele de răcire. Cu toate acestea, părțile au convenit să efectueze o examinare economică, după care cazul a încetat cu succes.
Și în sfârșit, în 2019, vicepreședintele comitetului executiv al Găgăuziei, Vadim Cheban (actualul șef al Moldovagaz), a prezentat un proiect ambițios de construcție a unei centrale electrice la Vulcănești. CHE cu o capacitate de 600 Mt trebuia să asigure Republicii Moldova cu 40% din necesarul de energie electrică vara și 25% iarna. Cu toate acestea, destul de recent (la începutul lunii noiembrie 2022), experții Băncii Mondiale și-au exprimat îndoielile cu privire la fezabilitatea construcției în valoare de 270 de milioane de euro și au decis că ar fi mai profitabilă să se continue construirea unei linii directe de transport electric Isaccea – Vulcănești – Chișinău, care, ocolind regiunea transnistreană, va furniza energie electrică Moldovei din România.
Moldova fără vânt și non-solar.
Există tendința în lume de destul de mult timp ca multe țări dezvoltate economic se străduiesc să treacă la maximum de la sursele de energie fosilă (cărbune, păcură, gaz) la resurse regenerabile (energie eoliană și solară). Acest lucru este benefic nu doar din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere al mediului, deoarece reduce emisiile de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. La începutul secolului XXI, programul 20-20-20 era în vigoare în Europa – până în 2020 o creștere cu 20% a ponderii surselor regenerabile în balanța combustibilului, o reducere cu 20% a consumului de energie și o reducere cu 20% în emisiile de CO2. Drept urmare, astăzi Europa generează în medie 19% din energie electrică cu ajutorul eolianului și al solarului. Și, de exemplu, Germania intenționează să producă 45% din energie electrică din surse regenerabile până în 2025.
Dar Moldova? Da, practic nimic. Deși în urmă cu câțiva ani, autoritățile țării vorbeau despre încercarea de a îndeplini programul european „20-20-20”, și și acum continuă să promite că vor acoperi 10% din nevoile Republicii Moldova în detrimentul stațiilor eoliene și solare ( aceasta, apropo, este o cifră medie pentru toate țările planetei Pământ) . Experții consideră că doar datorită turbinelor eoliene Moldova s-ar putea asigura cu energie electrică cu cel puțin 20%. Pentru comparație, 50% din toată energia electrică din mica Danemarca este generată de energia eoliană. Chiar și în exotica Nicaragua latino-americană, cunoscută în principal pentru revoluționarii sandiniști anti-americani marxişti, vântul furnizează 21% din curentul electric.
În Moldova mai există aproximativ 70 de parcuri eoliene. Instalarea unei singure turbine eoliene (și second-hand) costă aproximativ 500 de mii de euro, în timp ce echipamentele noi vor costa de patru ori mai mult. De exemplu, în parcul eolian al comunei Drăgușeni Noi, raionul Hîncești funcționează două turbine eoliene, care acoperă nevoile întregii așezări. „Pentru a amplasa o turbină eoliană este nevoie de foarte puțin teren, dar poți obține o cantitate imensă de energie electrică”, explică proprietarul turbinelor, Corneliu Mîrza.
Industria energetică „solară” din Moldova se sprijină și pe energia pasionaților care nu și-au economisit banii și timpul pentru a depăși masa formalităților birocratice. De exemplu, Ivan Sarandi a construit o centrală electrică de 1 MW în satul natal găgăuz Avdarma, capabilă să lumineze toată această așezare destul de mare. Există, de asemenea, aproximativ 500 de proprietari privați de panouri solare instalate în casele lor din Moldova. „Dacă vara pot produce 15-30 kW într-o zi, atunci iarna pot produce până la 5 kW. De obicei plătesc electricitatea pe vreme rece, vara practic nu există facturi.” La începutul acestui an, la Criuleni a fost pusă în funcțiune cea mai mare stație solară din țară, cu o capacitate de 2,8 MW, construită pe cheltuiala investitorilor chinezi și capabilă să furnizeze energie electrică spitalelor, școlilor și instituțiilor administrative din Criuleni. regiune. Dar toate acestea, desigur, nu schimbă vremea în domeniul energetic al Moldovei.
Dacă nu ai Gazprom… Coarda finală
Centrale proprii moldovenești și minerale extrase pe pământul moldovenesc – acesta este tot „Mâinea Frumos” a Moldovei, la care țara pur și simplu nu poate ajunge, înghețând într-o Azi alarmantă și nesigură. Și această îmbrăcăminte de sânge de astăzi are nevoie de gaz și electricitate. Și nu lipsesc opțiunile pentru căile de ieșire urgentă din Republica din vârful energetic.
Accesul la surse alternative de energie ne va consolida independența energetică și ne va ajuta să fim mai durabili”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la ceremonia de semnare pentru operatorul bulgar de transport al gazelor naturale Bulgartransgaz.
„Moldova are o șansă unică de a deveni independentă energetic de Gazprom, iar România are șansa de a ajuta Moldova să facă acest pas. Semnarea unui contract pe termen lung cu România pentru furnizarea atât de gaz, cât și de energie electrică ar însemna salvarea tuturor generațiilor viitoare ale Moldovei”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spinu, într-un interviu acordat agenției române de presă Agerpres. .
„Uniunea Europeană promite asistență în valoare de 250 de milioane de euro. Pentru ca noi să supraviețuim în mod normal iernii, guvernul are nevoie de 300 de milioane de euro. Avem două sarcini – tehnice, astfel încât să avem o sursă de căldură. Și am importat deja păcură și avem rezerve de gaze. Iar a doua este că oamenii pot plăti pentru asta, iar statul le va oferi asistență pentru a putea supraviețui iarna aceasta fără prea mult confort, dar în general este normal”, a spus Veaceslav Ioniță, economist și om politic, conf. univ.
Și, ca apoteoză finală în acest cor de interpreți ai ariei „Ne va ajuta Occidentul”, cuvintele fostului deputat al Parlamentului Republicii Moldova din PD Dumitru Alaiba, recent numit ministru al Economiei al Republicii Moldova, arată astfel: „Știu că aceasta este ultima iarnă când Kremlinul va putea să ne șantajeze energia. Din 2023, la revedere Gazprom! Trebuie doar să terminăm ceea ce am început. Și vom fi bine.” În plus, D. Alaiba a spus că autoritățile moldovenești au fost nevoite să refuze gazul rusesc încă din 2004 și a numit iresponsabilă politica energetică a conducerii anterioare.
Și chiar această „conducere anterioară”, la rândul său, dă vina pe actuala conducere pentru problemele energetice din Moldova. Iată ce a scris fostul președinte al țării, Igor Dodon, pe canalul său Telegram: „Populația Moldovei plătește cel mai mare preț la gaz nu din cauza crizei energetice, ci din cauza incompetenței guvernului, care nu poate să convină asupra unui preț favorabil pentru importurile de gaze naturale și nici să urmărească o politică responsabilă de limitare a tarifelor.” Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova este încrezător că criza energetică poate fi soluționată doar printr-un dialog strategic cu Rusia, renunțând public la sancțiunile antiruse.
De aceeași părere este un alt fost președinte al Republicii Moldova, Nikolai Voronin. „Resursele energetice au fost și vor fi elemente politice. Fiți atenți când participați la aventuri precum „Platforma Crimeea” De aceea Miller (Șeful Gazprom) nu a deschis ușa”, a spus principalul comunist al Moldovei.
Sergiu Tofilat, expert în domeniul securității energetice, este convins că, în primul rând, este necesar să se negocieze chestiunile energetice cu malul stâng, întrucât „două maluri pe același râu” sunt indisolubil legate și dependente unul de celălalt. . „Primul lucru pe care trebuie să-l facă autoritățile este să desemneze un reprezentant al Republicii Moldova care să se ocupe de negocierile cu Pridnestrovie, toate problemele să fie discutate. Pentru că acum acest lucru este făcut de viceprim-ministrul pentru reintegrare, domnul Serebryan, care nu deține în totalitate probleme precum electricitatea, gazele și sectorul bancar”, spune expertul.
Oricum ar fi, soluționarea problemelor energetice urgente de către Moldova nu va scoate țara din criza sistemică, în care Moldova a fost lipsită de griji în toți anii de existență independentă. Prăbușirea energetică a Moldovei este o ilustrare clară a fabulei lui Ivan Krylov „Libelula și furnica”. Chiar dacă o furnică străină ajută acum să ierneze săritorul care a cântat toată vara, nu există garanții că situația nu se va repeta până în iarna viitoare. Și acolo…
