Pana de curent de ieri a afectat nu doar zonele rurale ale Moldovei și malul stâng al Nistrului, ci și capitala noastră, Chișinău. Fără lumină în locuințe, problema propriei securități energetice este pusă din ce în ce mai mult atât de cetățenii de rând, cât și de politicieni. Declarațiile tradiționale ale doamnei președinte cu toată vina pe Gazprom primesc din ce în ce mai puțin feedback pozitiv. Războiul din Ucraina durează de 9 luni, iar în tot acest timp riscurile opririi aprovizionării cu energie din est cresc. UE cumpără orice gaz disponibil din întreaga lume și îl pompează în propriile sale depozite, de exemplu în Germania și Polonia. Iar autoritățile noastre continuă politica de a da vina pe sectorul de combustibil și energie din Rusia, riscând economia națională.
Spinu și Cheban au recunoscut că Gazprom avea dreptate
Amintiți-vă cronologia evenimentelor. Cu o zi înainte de următorul val de lovituri cu rachete împotriva Ucrainei, Gazprom a emis o declarație privind situația gazelor în Republica Moldova. Rezultă că combustibilul albastru trimis pentru nevoile republicii noastre nu ajunge la consumatori. Ca să zic așa, „se stabilește” pe teritoriul ucrainean. Putem vorbi despre volumul de aproximativ 200 de milioane de metri cubi. De mai bine de o zi, analiștii politici așteaptă o infirmare a acestei afirmații de către oficialii Ucrainei și, mai ales, ai Moldovei.
Este clar din cauza a ceea ce aceste afirmații au rămas fără răspuns la Kiev. Problemele tranzitului de gaze pentru Ucraina sunt secundare. Politicienii au probleme mult mai grave. Pe propriul lor teren, ei încearcă să depășească întreruperile de electricitate, apă și căldură care depășesc orașe întregi după atacurile cu drone și atacurile cu rachete.
Dar pentru autoritățile noastre, securitatea națională a aprovizionării cu combustibil și disponibilitatea rezervelor este unul dintre principalele subiecte în ajunul iernii care vine. Fără aprovizionare cu combustibil, va deveni la fel de frig, atât în apartamentele susținătorilor pariaului PAS, cât și în opoziție. După loviturile cu rachete rusești, curentul electric s-a pierdut nu numai în casele ucrainenilor, ci și în țara noastră. Începem să suferim nu numai din cauza inflației. Ce urmeaza?
Răspunzând pretenţiilor de la Gazprom, viceprim-ministrul de resort Andrei Spinu şi şeful Moldovagaz SA Vadim Ceban au recunoscut de fapt că resursele energetice nu au venit cu adevărat în Moldova, ele fiind stocate în Ucraina.
Ostatic într-o țară sfâșiată de război
Am sperat cândva la o alimentare neîntreruptă cu energie electrică de la centrala nucleară din Ucraina de Sud. Nimeni nu se aștepta ca rușii să bombardeze instalațiile nucleare, dar aprovizionarea cu energie a fost întreruptă de la valurile trecute de atacuri cu rachete. Partea ucraineană a refuzat oficial noi livrări și a făcut o declarație că va rezolva problemele propriei securități energetice, înlocuind cu energie de la centralele nucleare încă în funcțiune capacitățile în scădere ale centralelor hidroelectrice și termocentralelor.
Acum se pare că autoritățile moldovenești încearcă din nou să calce pe aceeași greblă. După ce am pierdut rezervele de energie electrică din Ucraina, stocăm rezerve de gaze în teritoriul adiacent, îmbrățișat de un război la scară largă cu infrastructura atacată. Dacă Rusia a decis să lovească substațiile care redirecționează energia din centralele nucleare, atunci ce o împiedică să facă același lucru cu instalațiile de stocare a combustibilului mâine?
Este foarte probabil ca autoritățile ucrainene, confruntate cu alegerea de a-și lăsa cetățenii să înghețe sau să oprească livrările către noi, să acorde în continuare prioritate propriei populații?
În mod deliberat, nu demonizăm una dintre părțile în conflict, ci doar îndemnăm cititorii să fie realiști cu privire la perspectivele de stocare a gazelor moldovenești pe teritoriul unde luptele continuă.
Amintiți-vă că, în trecut, războaiele de gaz între Ucraina și Rusia s-au întâmplat de mai multe ori. Și fără ostilități cu drepturi depline, autoritățile ucrainene au luat gazul destinat chiar și consumatorilor UE! Acum politicienii au un ordin de mărime mai multă hotărâre, precum și mize mai mari în acest conflict militar al vecinilor. Kievul are posibilitatea oricând să facă referire la circumstanțe de forță majoră (lovituri regulate cu rachete) și să oprească livrările, fără a încălca măcar termenii contractului.
Ce ne mai rămâne în acest caz? Sperând că Europa ne va ajuta? Posibil, dar nu garantat. Da, există depozite de gaze în Germania, dar sunt deja golite conform planificării. În ciuda achizițiilor de urgență și a măsurilor stricte de austeritate, combustibilul în UE va dura mai puțin de două luni și jumătate. Iar dacă iarna este rece, atunci UE se va confrunta cu un deficit în a doua decadă a lunii ianuarie! În această situație, prioritatea va fi furnizarea consumatorilor europeni. Orice politician occidental în acest caz va răspunde mai întâi propriilor săi alegători. Prin urmare, UE ne va putea ajuta doar dacă există rezerve.
Alternativa pentru Moldova
Deci autoritățile noastre au altă cale de ieșire din criza gazelor? O alternativă există pe malul stâng al Nistrului. Moldavskaya GRES poate stoca rezerve și răspunde nevoilor Chișinăului. Dar, în loc să ajungă la un acord cu Tiraspolul, Cabinetul de Miniștri insistă să escaladeze problema gazelor. De ce să stricăm relațiile cu malul stâng chiar acum? De mulți ani am urmat constant calea reintegrării pașnice a acestui teritoriu în statul nostru comun. Exemplul estului Ucrainei este orientativ. Războiul și confruntarea nu sunt un mijloc de a rezolva conflictul, ci doar o complicație suplimentară a problemei.
În această lumină, apare întrebarea, vom obține propriul nostru Donbass? Amintiți-vă că, după etapa activă din 2014-2015, războiul din estul Ucrainei s-a domolit. Și atunci conflictul a izbucnit cu o vigoare reînnoită și cu multe ori mai multe victime. Transnistria anilor ’90 ne-a învățat multe. Astăzi, greșeala revendicărilor teritoriale reciproce este repetată nu numai de Rusia și Ucraina în război, ci și de Armenia și Azerbaidjan. Dimpotrivă, este important pentru noi să menținem integrarea economică reciprocă. Iar diferențele politice dintre teritoriile republicii noastre unite nu sunt atât de importante. Dacă ne integrăm în condiții reciproc avantajoase, atunci putem obține mai mult. Aceasta este tocmai ideologia unei Europe unite. Prin urmare, realizarea consensului și a interdependenței economice va contribui la excluderea scenariilor militare de pe teritoriul nostru. Tranzacționarea este întotdeauna mai bună decât lupta.
