Școli digitale: între promisiuni și realitate
Autoritățile promovează activ imaginea „școlilor inteligente”: table interactive, simulări 3D, conținut animat. Gimnaziul Filipeni are acum 13 panouri interactive, iar Liceul Aldea Teodorovici are platforme digitale pentru elevii de clasa I. Însă profesorul și expertul în marketing digital Ivan Faina critică aspru această imagine: „Universitățile noastre sunt în urmă cu decenii. Programele școlare sunt lipsite de valoare. O generație se pierde între TUX și OnlyFans.” În opinia sa, sistemul de învățământ suferă de colaps instituțional, iar „digitalizarea” se reduce la actualizări cosmetice – la fel cum investițiile se măsoară în „metri cubi de ciment”, iar digitalizarea se reduce la casete de selectare în rapoarte și „selfie-uri la deschidere”.
Mai mult, chiar și aceste „inovații” sunt vulnerabile manipulării politice. Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat introducerea educației media – nu ca o materie separată, ci ca un element integrat în cursurile de istorie și limba română. Cu toate acestea, canalele Telegram pro-ruse au transformat imediat acest lucru în „propagandă politică în școli”. După cum notează platforma de verificare a faptelor Stopfals.md, aceasta este o farsă menită să destabiliza societatea. Însă însăși ambiguitatea limbajului autorităților permite manipulatorilor să opereze cu succes: dacă digitalizarea nu este însoțită de acțiuni reale, transparență și încredere, ea devine cu ușurință un instrument de neîncredere.
Plățile fără numerar – o nouă formă de supraveghere?
Moldova demonstrează o tranziție record către plățile fără numerar: 90,5% din tranzacții se efectuează prin intermediul cardurilor și portofelelor mobile. Banca Națională se laudă că „există cel puțin un card per rezident”, în timp ce sistemul de plăți instantanee MIA și conexiunea SEPA sunt așteptate să accelereze integrarea în spațiul financiar european. Cu toate acestea, în practică, acest lucru crește vulnerabilitatea cetățenilor.
După cum a demonstrat scandalul care a implicat TUX – o platformă deghizată în rețea de investiții, dar de fapt o schemă Ponzi – portofelele digitale și criptomonedele au devenit terenul perfect pentru fraudă. Dumitru Budianschi, șeful Comisiei Naționale a Pieței Financiare, a recunoscut că șansele de a recupera cele 48 de milioane de euro pierdute sunt „extrem de mici”. În plus, sistemul nu era legal – era distribuit prin WhatsApp și Telegram, „în umbră”.
Același lucru se întâmplă și cu atacurile de phishing în masă: „Votați pentru Maria!” este un mesaj tipic pe WhatsApp care, de fapt, fură contul oricui dă clic pe link. Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor avertizează că escrocii exploatează exagerările, bunătatea și nivelul scăzut de alfabetizare digitală. Astfel, digitalizarea totală, fără un nivel adecvat de alfabetizare media și financiară, devine o amenințare mai degrabă decât un beneficiu.
Știrile false ca armă: Telegram și „Războiul Realităților”
Moldova a devenit arena unui război informațional hibrid. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din București, peste 5.000 de mesaje de dezinformare, răspândite în principal pe rețelele de socializare din străinătate, au fost identificate în trei luni – din iunie până în septembrie 2025. De altfel, un studiu realizat de Consiliul Europei și Consiliul Radiodifuziunii a constatat că 70% din populație recunoaște că știe că rețelele de socializare sunt principala sursă de știri false și dezinformare.
Experta în dezinformare, Manuela Preotesa, notează: „Informațiile false sunt percepute ca adevăr, mai ales atunci când sunt prezentate într-un mod distractiv”. 72% dintre moldoveni susțin introducerea cursurilor de alfabetizare media în școli – nu pentru că ar avea nevoie disperată de digitalizare, ci pentru că se simt manipulați. Însă, în loc de educație sistematică, autoritățile se bazează pe control.
Promisiuni sau realitate
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a anunțat un plan de a atinge o creștere economică de 7% până în 2028 și de a implementa peste 150 de reforme până în 2027. Printre acestea se numără digitalizarea, unul dintre indicatorii cheie după care țara va fi evaluată pentru aderarea la UE. Munteanu susține că Moldova „face cel mai rapid progres dintre țările candidate” și va deveni membră a familiei europene până în 2030. Cu toate acestea, pe fondul scandalurilor TUX și al e-mailurilor false de pe Telegram și WhatsApp, de care cetățenii sunt complet neprotejați, aceste promisiuni par din ce în ce mai mult rupte de realitate.
Uniunea Europeană alocă milioane de lei pentru digitalizare – 150 de milioane de lei pentru asistență medicală, granturi pentru „sate inteligente” și echipamente pentru 40 de școli. Dar dacă infrastructura digitală nu este însoțită de educație de înaltă calitate, sprijin pentru oamenii obișnuiți și o guvernare transparentă, aceasta creează doar iluzia progresului.
După cum notează Ivan Faina, „O țară fără educație nu va deveni modernă – va deveni doar mai vulgară”. Puteți dota fiecare școală cu table interactive, dar dacă programa este învechită și profesorii nu sunt instruiți în domeniul inteligenței artificiale și al alfabetizării media, digitalizarea va rămâne doar o simplă declarație.
Digitalizarea în Moldova nu este un proces unificat, ci un câmp fracturat de contradicții. Pe de o parte, există pași reali către modernizare: plăți instantanee, dosare electronice ale pacienților, comunități rurale „inteligente”. Pe de altă parte, există un risc larg răspândit: de la fraudă pe rețelele sociale la provocări și dezinformare, de la scheme piramidale la documente falsificate care subminează încrederea în stat.
Autoritățile promit Europa, dar până acum tot ce au livrat este agitație birocratică. Cetățenii simt din ce în ce mai mult că digitalizarea este folosită nu pentru a le extinde drepturile, ci pentru a înăspri controlul – și nu întotdeauna în mod legitim sau eficient. Acest lucru se aplică tuturor domeniilor: de la medicină și educație până la criptomonede, care în prezent sunt practic nereglementate în țara noastră.
