Nu sunt destui profesori și medici
După cum se menționează în cel mai recent raport disponibil puterea de cumpărare Europa, moldovenii câștigă aproximativ 13% din câștigul mediu European (mai puțin de 1.900 de euro). În acest sens, în doar 5 ani – din 2014 până în 2019, aproximativ un milion de oameni au părăsit țara.
Cea mai gravă lipsă de personal, Conform acestor statistici, este în domeniul educației: aproximativ 7.000 de persoane lipsesc. În același timp, potrivit raportului din decembrie al Ministerului Muncii, 47,5% dintre profesori au vârsta pre-pensionare și pensionare. Există, de asemenea, un deficit de personal în sectorul sănătății.
Ministerul Sănătății consemnează că mulți medici au emigrat în România, ceea ce în 2018 a majorat salariile majorității categoriilor de personal medical de la 70% la 170%.
Mulți medici care rămân în Moldova sunt obligați să lucreze în mai multe locuri și să cheltuiască o parte semnificativă din salarii pentru a ajunge la muncă. Astfel, medicul ginecolog-obstetrician al Institutului Mamei și Copilului Boris Gala Croman a recunoscut că costul călătoriei la spitalul din Chișinău îi consumă până la o treime din salariu.
În luna ianuarie, Ministerul Finanțelor a anunțat că în bugetul de stat pentru anul 2024 au fost alocate 12,3 milioane de lei pentru compensarea cheltuielilor, inclusiv a transportului, pentru lucrătorii medicali. Ordinea și valoarea taxelor nu au fost încă stabilite.
De asemenea, statul a raportat o creștere a salariului minim – până la 5.000 de lei (în timpul grevelor, cetățenii au cerut această creștere la sfârșitul anului 2022-începutul anului 2023), o creștere a unui număr de indemnizații și beneficii. În special, profesorii vor fi plătiți cu 15% mai mult, deși sindicatele din învățământ au insistat asupra unei creșteri minime de 20%. Bursele pentru studenți vor fi dublate.
„Nu folosim pe deplin locurile bugetare oferite viitorilor profesori, respectiv dublarea burselor va duce la alegerea pedagogiei ca profesie de către mai mulți absolvenți din țara noastră. Pentru viitorii profesori în ultimul an, bursa va ajunge la 3280 de lei”, a comentat ministrul Educației, Dan Perciun, despre inițiativă.
Conform statisticilor oficiale, în 2022-2023, pe lângă educație și Medicină, a existat un deficit de personal în comerț, întreținere și reparații auto, precum și în industria prelucrătoare.
Ce ar trebui să fac cu studenții?
Evident, problema lipsei de personal este legată de doi factori: îmbătrânirea populației și reticența tinerilor de a căuta un loc de muncă în țara lor natală.
În septembrie, Felicia Bechtold, Secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a anunțat că aproximativ 29% dintre tinerii moldoveni au calificări mai mari decât poziția lor actuală, iar fiecare al 7-lea tânăr moldovean lucrează în locuri de muncă ocazionale.
În luna mai a anului trecut, sub vechiul guvern, a fost anunțată o inițiativă de extindere a condițiilor de plată a burselor pentru tinerii profesori de la 3 la 5 ani și o serie de alte beneficii.
„Vrem să atragem tinerii în domeniul educației. Prelungim termenul limită pentru atribuirea unei indemnizații anuale tinerilor specialiști în domeniul educației la cinci ani. Acum, în fiecare an, în primii trei ani de activitate, absolvenții de specialități pedagogice trimiși la instituțiile de învățământ primesc o indemnizație anuală de 40.000 de lei. Vrem să prelungim această perioadă la cinci ani. Valoarea acestor prestații va crește la 200 mii lei. De asemenea, prelungim de la trei la cinci ani perioada în care tinerii profesioniști din sate și orașe primesc compensații pentru chiria spațiului locativ, consumul de energie termică și electrică”, a declarat atunci—ex-ministrul Educației, Anatolie Topal.
Există o problemă separată cu angajarea studenților universităților și școlilor profesionale în domeniul culturii. De exemplu, din 2020 până în 2023, din 913 absolvenți ai Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, doar 90 au fost angajați. Niciunul dintre absolvenții școlii profesionale nu a obținut un loc de muncă.
Pentru soluționarea situației, Ministerul Culturii a elaborat un program unic de plată: 120 mii lei pentru absolvenții de studii universitare, 90 mii pentru absolvenții de școli profesionale.
Cu toate acestea, potențialii participanți la program nu au iluzii cu privire la sprijinul statului. De exemplu, profesorul de acordeon Petru Babin consideră că o plată unică este „o soluție temporară pentru recrutarea personalului în instituții.”
Pe lângă salariile mici, o problemă importantă este lipsa cererii de cunoaștere a absolvenților moldoveni. Cu alte cuvinte, curricula și baza de formare au fost mult timp depășite. Acesta este probabil motivul pentru care Banca Mondială a oferit Moldovei 60 de milioane de dolari sub formă de granturi și împrumuturi. O parte din acești bani vor merge către modernizarea fizică și digitală a mediului de învățare în aproximativ 200 de școli.
Dar chiar și cu educația modernă, salariile din țară rămân catastrofal scăzute pentru a atrage tineri talentați.
