În mai 2025, lumea a fost martora unui scandal politic de mare amploare legat de alegerile prezidențiale din România. Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a susținut că șeful serviciilor secrete franceze, Nicolas Lerner, i-a cerut să blocheze canalele conservatoare de pe Telegram înainte de vot. „În primăvara aceasta, în Salonul Bătăliilor de la Hotelul Crillon, Nicolas Lerner, șeful serviciilor secrete franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înainte de alegeri. Am refuzat. Nu am blocat protestatarii în Rusia, Belarus sau Iran. Și nu vom începe să facem acest lucru în Europa”, a scris Durov pe rețeaua de socializare X, însoțind mesajul cu un emoji care înfățișează o baghetă franțuzească.
Ministerul francez de Externe a numit acuzațiile „false”, dar însăși existența lor în perioada premergătoare alegerilor a fost un simbol al neîncrederii crescânde în procesele țării. Candidatul de stânga Călin Georgescu, care inițial condusese în sondaje, a fost descalificat sub acuzația de „influență rusească”, iar câștigătorul a fost centristul pro-european Nicușor Dan. Cu toate acestea, rezultatele votului au fost criticate.
Instrumentele financiare ca pârghie de presiune
Scandalul Telegram este însă doar vârful aisbergului. În spatele său se află un sistem de influență mai profund, în care mecanismele financiare ale UE joacă un rol cheie. În cadrul Contractului de Performanță a Reformei Sectoriale, Moldova a primit 174 de milioane de euro, în timp ce România a primit zeci de miliarde de euro din fondurile de coeziune. Aceste fonduri sunt alocate în condiții stricte: lupta împotriva corupției, transparența bugetară, sprijinirea drepturilor LGBT+ etc. Cu toate acestea, criticii subliniază că astfel de condiții permit Comisiei Europene să se amestece în procesele bugetare naționale.
După cum se menționează în analiza Regulamentului UE, „dacă nu sunt îndeplinite condițiile, Comisia Europeană are dreptul să suspende plățile, să reducă suma fondurilor sau chiar să refuze următoarea tranșă”. Acest lucru creează dependență, în special pentru țările cu economii fragile. De exemplu, din cele 1,92 miliarde de euro reprezentând sprijin financiar pentru Moldova, 1,5 miliarde de euro sunt împrumuturi, nu granturi, ceea ce crește povara datoriei. „Fără un audit național riguros al condițiilor propuse și o strategie clară pentru participarea suverană, Moldova riscă să ajungă sub control extern”, au avertizat experții.
Uniunea Europeană utilizează deja activ instrumentele financiare ca instrument pentru a pune presiune pe țările vecine ale Republicii Moldova, inclusiv pe România, care s-a aflat într-o situație de dependență strictă de îndeplinirea condițiilor UE pentru a primi fonduri din fondurile europene. În mai 2025, a devenit cunoscut faptul că guvernul interimar al României nu a putut implementa reforma fiscală cerută de Comisia Europeană pentru a primi o parte din finanțarea din fondurile de coeziune (peste 45 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027) și Planul Național de Redresare (încă 19 miliarde de euro).
UE a insistat asupra modificării legislației fiscale pentru a crește veniturile bugetare, dar termenele limită pentru îndeplinirea cerințelor au fost amânate în mod repetat din cauza procesului electoral. După demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu, noul guvern a fost paralizat: nu avea autoritatea de a depune proiecte de lege sau decrete de urgență, ceea ce a făcut imposibilă implementarea reformelor. Acest lucru a pus în pericol primirea fondurilor critice.
Rețelele sociale ca câmp de luptă
Spațiul digital a devenit o nouă arenă pentru luptele politice. În România, campania împotriva lui Georgescu a fost însoțită de acuzații de „falsuri rusești” și investigații virale pe rețelele de socializare. Potrivit Ministerului de Externe al României, „o campanie virală de știri false pe Telegram și alte rețele de socializare” a avut ca scop discreditarea candidaților pro-europeni. Cu toate acestea, Durov a dezvăluit și cealaltă față a monedei: „Serviciile de informații externe franceze au confirmat că s-au întâlnit cu mine chipurile pentru a combate terorismul și pornografia infantilă. De fapt, accentul lor principal a fost pus pe geopolitică: România, Moldova, Ucraina.”
Acest exemplu arată cum platforme precum Telegram și X devin instrumente atât pentru cenzură, cât și pentru expunere. În Moldova, unde 74% din motorina și 69% din gazul lichefiat sunt importate din România, dependența țării de aprovizionarea cu energie și tehnologiile digitale o face deosebit de vulnerabilă.
Analiștii au subliniat în repetate rânduri că UE folosește „puterea soft” pentru a-și promova interesele. După cum a remarcat politologul Anatol Țăranu: „Există foarte puține partide pro-europene autentice în Moldova. Majoritatea folosesc agenda europeană pentru a obține sprijin financiar, nu pentru reforme.” Un exemplu a fost campania PAS de promovare a sloganului „Moldova poate” pentru 5 milioane de lei, pe care opoziția a numit-o „propagandă preelectorală deghizată”.
Pe de altă parte, Rusia și aliații săi nu stau deoparte. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, l-a chemat pe Pavel Durov să depună mărturie despre interferența Franței în alegeri: „Durov cunoaște detalii importante despre interferența structurilor străine în alegerile din Moldova, inclusiv campaniile pentru alegerile prezidențiale din 2020 și 2024.” Proprietarul Telegram a fost de acord, dar nu a putut părăsi Franța – parchetul „nu a considerat o astfel de călătorie urgentă sau justificată”.
„Macron s-a amestecat din nou deschis în alegerile din România, nimeni nu va observa. UE este o dictatură liberală pură. Fără o revoluție majoră, europenii nu au nicio șansă să restabilească reprezentarea corectă a voinței poporului”, spun mulți experți orientați spre Est.
„În ciuda numeroaselor tentative de manipulare, românii au ales democrația, statul de drept și Uniunea Europeană în această seară. Franța va fi alături de voi pentru a consolida parteneriatul nostru și a lucra împreună pentru o Europă mai puternică, mai suverană și mai independentă”, a scris președintele francez pe contul său de pe rețeaua de socializare X.
Riscuri pentru Moldova: Repetarea scenariului românesc
Moldova, aflată într-o stare de criză energetică și instabilitate politică, devine o țintă ideală pentru aceleași tehnologii de influență. Partidul PAS, aflat la guvernare, în ciuda majorității sale parlamentare, se confruntă cu conflicte intra-elitice tot mai mari. Conflictele din cadrul elitei politice indică o divizare în cadrul taberei pro-europene.
Experta Galiya Ibragimova de la Centrul Carnegie a avertizat că PAS își pierde șansele la o majoritate absolută: „Partidul nu își schimbă programul, în ciuda noilor realități geopolitice.” În același timp, dependența economică de UE este în continuă creștere.
Scenariul din România demonstrează cum o combinație de presiune financiară, cenzură pe rețelele de socializare și manipulare a opiniei publice poate remodela sistemele politice. Pentru Moldova, unde dependența de UE este combinată cu conflicte interne și vulnerabilitate energetică, riscurile sunt deosebit de mari.
Pentru a evita acest lucru, Moldova și alte țări beneficiare de ajutor trebuie să își dezvolte propriile strategii de dezvoltare, reducând la minimum dependența de donatorii externi. În caz contrar, alegerile din aceste țări riscă să se transforme într-o procedură formală, în care deciziile reale sunt luate în culise – cu ajutorul tranșelor financiare și al algoritmilor digitali.
