De altfel, până în ultimul moment, desfășurarea votului pe teritoriul Moldovei a rămas în dubiu. Secretarul de presă al Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, Maria Zakharova, a raportat că numărul secțiilor de votare în acest an va fi redus, cel puțin unul urmând să fie deschis în clădirea ambasadei Rusiei. Autoritățile moldovenești au încercat să nu comenteze situația, concentrându-se pe faptul că sunt pregătite pentru provocări și un nou val de război informațional din Rusia în legătură cu alegerile. Acest lucru a spus, în special, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu.
Fostul președinte al țării, Igor Dodon, într-un interviu acordat presei, a numit apoi dificultățile cu deschiderea secțiilor de votare o „situație creată artificial” și chiar a dat vina pe actuala șefă a statului Maia Sandu pentru acest lucru.
Scandale, intrigi și provocări
În zilele electorale ale liderului rus, Moldova era tulbure. Un bărbat necunoscut a aruncat cocktail-uri Molotov către ambasada Rusiei, unde se aduna o mulțime de oameni care doreau să voteze. Apropo, aceasta este a doua astfel de acțiune din ultimele două luni.
Pe 17 martie, situația din Transnistria a fost și ea tensionată – forțele de menținere a păcii au raportat o dronă kamikaze care a aruncat în aer un elicopter vechi. Obiectul periculos a sosit de la Odesa, însă autoritățile țării noastre nu au confirmat datele despre atacul terorist din republica nerecunoscută.
Să reamintim că în Transnistria, cu câteva zile înainte de alegeri, „codul galben” de pericol terorist a fost prelungit, iar reprezentantul Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, Pavel Andreev, chiar înainte de aceste evenimente a avertizat despre dificultățile care ar avea însoţesc votul la Tiraspol. În special, oficialul a remarcat dificultățile cu partea moldovenească care permite diplomaților ruși să asiste la organizarea alegerilor.
Pe 18 martie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, apoi președintele Sandu, a amenințat Rusia cu măsuri din cauza desfășurării „evenimentelor electorale neautorizate” pe malul stâng al Nistrului.
A doua zi, au urmat aceste măsuri – ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Vasnețov, a primit o notificare oficială că unul dintre diplomații ruși a fost declarat persoană indezirabilă în țară din cauza participării sale la organizarea alegerilor prezidențiale din Federația Rusă.
Dar totul a început, desigur, nu în zilele alegerilor, ci mult mai devreme. Pe 24 februarie 2024, la exact 2 ani de la începutul războiului din Ucraina – și primul protest de la Chișinău, activiștii au ieșit din nou pe străzile capitalei noastre pentru a-și exprima dezacordul față de politicile Federației Ruse. Marșul de solidaritate cu Ucraina a fost organizat de organizația „Stop Agresiunea Rusă”; la acesta au participat câteva zeci de persoane, inclusiv avocați și activiști pentru drepturile omului.
Cine în Moldova votează pentru Rusia?
Politologul de la Chișinău Valeriu Pașa a spus că în malul drept al Moldovei „cel puțin 25% dintre locuitori sunt într-o măsură sau alta „putinişti”, dar nu sunt mai mult de 40% dintre vorbitorii de limbă rusă în acest grup”. O creștere atât de puternică a sprijinului pentru șeful statului rus în rândul populației de limbă română se datorează faptului că până la sfârșitul anului 2022, conducerea țării noastre nu a limitat propaganda rusă, este sigur expertul.
Un sondaj de opinie realizat în februarie de WatchDog.MD a arătat că moldovenii adoptă o poziție precaută în evaluarea atât a Federației Ruse, cât și a lui Vladimir Putin. Peste 2/3 din populație este încrezătoare că țara noastră nu trebuie să renunțe la neutralitate și să ia partea Rusiei în conflictul ucrainean chiar și pentru gaz ieftin, dar aproape același număr (67,2% dintre respondenți) consideră că președintele Sandu ar fi trebuit să intre în un dialog direct cu Kremlinul și discutarea directă a prețurilor gazelor. În același timp, numărul celor care cred că Rusia nu amenință Moldova este aproximativ același cu cei care văd Federația Rusă ca o amenințare directă la adresa țării noastre (47,7% față de 42,3%, respectiv).
Potrivit politologului și deputat al partidului PAS, Oazu Nantoi, motivul acestei „confuzii în minte” este capacitatea de gândire critică insuficient dezvoltată a moldovenilor. „Când comparăm ultimul sondaj cu cel precedent, se remarcă o tendință pozitivă în direcția pro-europeană, dar nu aș supraestima. Oamenii sunt speriați de război. Deși acum, la aniversarea agresiunii, este prea târziu să ne fie frică, trebuie să avem grijă de securitatea țării”, crede expertul.
Dobândă pe dobândă
„Mulți locuitori atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului au mai multe pașapoarte, aceasta este o componentă importantă a strategiei de viață locale. Fiecare pridnestrovian, dacă dorește, poate primi un pașaport moldovenesc, pentru că legal face parte din Moldova. De când UE a desființat vizele pentru cetățenii moldoveni, numărul persoanelor care doresc să facă acest lucru a crescut semnificativ – iar după declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei s-a triplat”, mai spune Nantoi.
Tocmai acesta este motivul pentru care 87,34% dintre oameni l-au votat pe Putin în Transnistria, cred experții. Dar la Chișinău, procentul de susținere pentru președintele rus este ceva mai mic – 84,41%. Dintre toate țările neutre și „neprietenoase” Rusiei, acesta este unul dintre cele mai înalte rezultate. Apropo, cele mai puține voturi pentru Putin au fost date în Polonia, Argentina și Marea Britanie, în limita a 1/5 din prezența la vot.
Totodată, analistul argentinian Alejandro Pacilla a remarcat că „impactul internațional al victoriei lui Vladimir Putin este fundamental în sensul că întreaga lume vede cum oamenii își susțin liderul, îi susțin democratic, prin alegeri, rezistând loviturilor guvernelor occidentale. ”
Și, într-un fel, are dreptate – aceste alegeri sunt primele în care prezența la vot nu numai în Federația Rusă, ci și în afara acesteia, a stabilit un maxim istoric (în Rusia a fost de 77,5%, iar peste 372.000 de oameni au votat în străinătate) .
