E ca un os în gât
De la începutul războiului ruso-ucrainean, au existat zvonuri că „nucile” din Tiraspol și Găgăuzia vor fi în curând înăsprite. Experții au amenințat în special republica nerecunoscută, care exprimă deschis poziții pro-ruse de prea mult timp și, în plus, refuză să retragă contingentul militar rus de pe teritoriul său.
Tiraspolul este un adevărat ghimpe în economia Moldovei. de exemplu, din cauza datoriilor către Gazprom pentru combustibilul furnizat centralei hidroelectrice Dubossary, care provoacă multe critici atât în presa moldovenească, cât și în cea străină.
„Concernul rus Gazprom nu are prea multe șanse să ramburseze datoria pentru gazul furnizat regiunii transnistrene în sumă de 11 miliarde de dolari”, a declarat Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de supraveghere al Moldovagaz, sugerând că Moldova își va apăra drepturile în instanță până la ultimul.
Dar datoriile față de preocuparea rusă sunt, de asemenea, jumătate din probleme. Indiferent cât de mult investește statul în energie alternativă sau construiește linii electrice suplimentare din România, centrala termică Dubossary va rămâne principalul furnizor de energie electrică pentru Moldova până în 2025. Aceasta înseamnă că, timp de cel puțin încă doi ani, țara va depinde energetic de o regiune nedorită.
Este evident că pașii de limitare a beneficiilor pentru Transnistria sunt o acțiune exclusiv politică. Anterior, Găgăuzia, a doua regiune vorbitoare de limbă rusă a țării noastre, a fost deja pedepsită cu o „rublă” atunci când bugetul autonomiei a fost redus și regiunea a fost obligată să ramburseze TVA pe cheltuiala proprie.
Cu toate acestea, autoritățile nu ascund că noul Cod vamal, cu toate modificările negative pentru teritoriile disputate, este una dintre principalele obligații asumate atunci când Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE. Și Uniunea Europeană a sugerat de mult că ar fi frumos să strângeți șuruburile împotriva Rusiei – și a celor care o susțin.
Vom lua măsuri
Anularea privilegiilor vamale a fost o surpriză pentru Tiraspol, a declarat șeful republicii nerecunoscute Vadim Krasnoselsky. „Este caracteristic faptul că această decizie a fost pusă în aplicare în modul cel mai lipsit de scrupule posibil, deoarece pe parcursul anului trecut partea moldovenească a asigurat prin diferite canale că aceste taxe nu vor fi percepute”, a menționat politicianul. Krasnoselsky a anunțat, de asemenea, că eliminarea privilegiilor vamale va duce la prețuri mai mari și la o deteriorare a nivelului de trai în regiune.
Potrivit oficialului, nu au fost raportate anterior taxe suplimentare la audierile preliminare privind noul Cod Vamal, unde au fost prezenți și reprezentanți ai Transnistriei.
Este posibil ca la începutul lunii ianuarie, Serviciul Vamal să fi avut o altă întâlnire cu antreprenorii, reprezentanții serviciilor poștale și de curierat, unde au discutat despre noul Cod vamal, iar „reprezentanții mediului de afaceri au apreciat înalt deschiderea manifestată de autoritatea vamală pentru comunicare directă și transparentă”, după cum se menționează în evenimentele oficiale de protocol.
„Schimbarea cadrului de reglementare care reglementează activitățile agenților economici din regiunea Pridnestroviană se realizează în contextul includerii lor treptate în Spațiul economic și comercial comun al Republicii Moldova, precum și în asigurarea condițiilor de concurență loială pentru toți agenții economici care operează în țară”, au declarat reprezentanții Biroului într-un răspuns la protestele autorităților din Republica Pridnestroviană (PMR) Politici de reintegrare.
Reacția Tiraspolului nu a durat mult să aștepte: de la 1 februarie vor fi majorate tarifele la utilități pentru persoanele juridice moldovenești situate pe teritoriul Transnistriei. Măsura va afecta școlile din Transnistria care predau copiilor în limba română și sunt subordonate Chișinăului, poliției și altor agenții guvernamentale moldovenești din orașul Bender de pe malul drept.
„Locatarii raionului Dubățari din Moldova vor achita taxe vamale la bugetul Transnistriei. Se vor aplica proceduri vamale precum eliberarea pentru consum intern, export, import temporar și reexport. Aceste prevederi se aplică persoanelor fizice și juridice din satele controlate de Republica Moldova”, a mai relatat presa din republică.
Ce cred experții?
Anularea de către Chișinău a” regimurilor economice speciale pentru întreprinderile Pridnestroviene care sunt în vigoare de zeci de ani va duce la pierderi sensibile atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru economia Pridnestroviei în ansamblu”, a declarat Serghei Șirokov, șeful Biroului de cercetări politice”Mediator” din Tiraspol.
Autoritățile țării s – au pronunțat brusc asupra acestei probleme-nu vor exista concesii. „Cursul escaladării relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol este dăunător. Acești pași nu ne sperie în niciun fel și nu ne obligă să ne reconsiderăm poziția. Nu vor exista concesii la capitolul Codului Vamal”, a comentat Oleg Serebrian, vicepremierul Republicii Moldova pentru Reintegrare, despre situația de la 10 ianuarie.
O serie de cercetători consideră că Chișinăul ar trebui să „împingă” Transnistria cu ajutorul unei noi politici fiscale. În special, această opinie a fost exprimată de politologul Anatol Procranu.
„Implementarea efectivă a noului Cod Vamal devine un test al coerenței Politice și al capacității guvernului de a profita de oportunitățile create de schimbările geopolitice din regiune, în special după războiul din Ucraina”, a spus K. C.
Cu toate acestea, chiar și politicienii care critică activitățile lui Krasnoselsky și restul autorităților de vârf din PMR sunt de acord că poziția Republicii Moldova față de Tiraspol este nerezonabilă.
Liderul opoziției, Anatoly Dyrun, consideră că modificările Codului Vamal nu sunt altceva decât un instrument de presiune economică asupra Transnistriei, cu care Chișinăul încearcă să provoace o nouă rundă a conflictului transnistrean.
Krasnoselsky a propus să organizeze negocieri cu privire la Codul Vamal și alte probleme în formatul 5+2 Acum înghețat și să implice Președintele în exercițiu al OSCE din Malta ca intermediar.
Opoziția consideră că este logic să se desfășoare negocieri față în față. Într-adevăr, în decembrie, Ucraina, fiind al cincilea participant la negocieri, a refuzat să participe la acestea din cauza prezenței Rusiei în procesul de negociere.
„Soluția la această problemă poate fi realizată în formatul 1+1 sau Ambasada SUA poate fi un intermediar în găsirea unei soluții”, a sugerat Anatoly Dyrun.
Provocare sau altceva?
La 16 ianuarie, o astfel de întâlnire a avut loc la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, dar detaliile negocierilor nu sunt încă cunoscute. Cu toate acestea, vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian a subliniat încă o dată că „Chișinăul dorește și discuții de pace”, iar scopul autorităților centrale este „eliminarea tuturor neînțelegerilor.” El și-a exprimat speranța că procesul de negociere va avea mai mult succes în 2024.
Cu toate acestea, nu există nicio speranță pentru un rezultat rapid al negocierilor. Republica Moldova consideră că conducerea Transnistriei este un complice la răspândirea dezinformării din Rusia, Tiraspolul, la rândul său, acuză autoritățile centrale că încearcă să pregătească tulburări armate în regiune. Astfel, la începutul lunii ianuarie, Ministerul Securității Naționale din Transnistria a declarat că are dovezi documentare că ” în Moldova, grupurile de luptă sosite din Ucraina se pregătesc să comită atacuri teroriste în Transnistria.”
În baza acestui fapt, codul galben de securitate pe malul drept al Nistrului a fost prelungit până la 14 martie 2024. Biroul de reintegrare politică a numit aceste argumente o provocare ” urmărind scopuri propagandistice.”
Adăugarea de combustibil la foc este faptul că principalul negociator din Transnistria, ministrul de Externe Vitaly Ignatiev, este căutat de SBU al Ucrainei sub acuzația de trădare.
„Vadim Krasnoselsky reacționează prea dur la măsurile Chișinăului. De fapt, ne amenință cu noi consecințe. Ar fi bine dacă s-ar rezuma la declarații formale și nu la ceva mai dur”, a declarat expertul în securitate Ion Leahu.
Fără Transnistria?
Anul trecut, președintele țării, Maia Sandu, a spus că „există o opțiune conform căreia malul drept este integrat în Uniunea Europeană mai întâi, apoi malul stâng.”
De asemenea, conducerea Transnistriei nu exclude faptul că nu va participa la procesul de aderare a restului țării la Uniunea Europeană.
„În ceea ce privește declarațiile privind aderarea Republicii Moldova la UE fără teritoriul Transnistriei, aș numi aceasta o abordare realistă. Suntem un subiect separat al relațiilor internaționale. Nici UE, nici Moldova nu pot decide pentru noi. Prin urmare, dacă o țară vecină dorește să se alăture undeva, vă rog să o faceți și ne determinăm propria soartă”, și-a explicat Vadim Krasnoselsky punctul de vedere.
Este evident că în momentul în care aderarea Republicii Moldova la UE va fi aprobată oficial, va exista din nou o scindare în țară. Un număr de cercetători cred chiar că ” jumătate din problemele țării se datorează Transnistriei.” În favoarea acestui lucru vorbește Istoricul Octavian Cîrmcu. „Cazul transnistrean este marea noastră problemă, care va complica semnificativ procesul de aderare la UE, în pofida asigurărilor pe care ni le-au dat demnitarii europeni și a încrederii de care dă dovadă clasa politică. Aceasta este o problemă pe care nu o vom putea depăși cu ușurință”, a spus el.
Un alt scenariu este propus de mai mulți experți care cred că locuitorii regiunii vor fi motivați să dea dovadă de voință politică și să pledeze pentru integrarea în UE, chiar contrar poziției autorităților regionale. Astfel, expertul în geopolitică Mihai Isac a declarat că doar ” prin realizarea reformelor și îmbunătățirea nivelului de trai, Republica Moldova poate folosi resursele financiare europene pentru a consolida argumentele în favoarea reintegrării Transnistriei în cadrul constituțional.”
Între timp, perspectivele relațiilor dintre Tiraspol și Chișinău nu sunt clare: sunt în joc alegerile prezidențiale, de rezultatul cărora va depinde mult, iar pentru prima dată regiunea separatistă are un deficit bugetar record de 2,7 miliarde ruble transnistrene și nu se știe cu ce vor fi acoperite aproximativ 50% din cheltuieli.
