„Strângerea șuruburilor” a început deja
Două evenimente din ultimele săptămâni au adăugat păr cenușiu moldovenilor, iar găgăuzilor, poate de două ori. Prima este legea separatismului adoptată de Parlamentul țării, care introduce sancțiuni penale pentru activități subversive, conspirații împotriva Moldovei și „crearea unei amenințări grave la adresa securității Moldovei De asemenea, se pedepsește ascunderea informațiilor despre activitățile care amenință Statul Moldovenesc. Termenul pentru astfel de infracțiuni amenință considerabil – până la 5 ani de închisoare.
Transnistria și Găgăuzia au reacționat imediat la inițiativă, numind-o represivă și cerând autorităților moldovenești să înceteze lupta cu opoziția.
Este semnificativ faptul că Republica Moldova are încă un regim de urgență, în timpul căruia autoritățile au promis să nu ia decizii care vizează restricționarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Mai departe-mai mult. Cu doar o săptămână în urmă, comandantul suprem al Ucrainei, Mihail Zelenski, a anunțat existența unui plan rusesc de a desfășura acțiuni subversive în Moldova. Potrivit acestuia, documentele cu indicarea precisă a locațiilor și scenariilor acțiunilor subversive au fost confiscate de armata ucraineană. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a confirmat cuvintele lui Zelenski, adresându-se aspru celor care intenționează să organizeze revolte. Ea a solicitat, de asemenea, adoptarea imediată a unor legi suplimentare care extind competențele parchetului și ale altor organe de supraveghere.
„Acoperind tragedia din Ucraina, actuala guvernare transformă Moldova într-o dictatură”, a comentat Irina Vlakh, bașcanul Găgăuziei, la cuvintele șefului statului. Comentarii similare au fost făcute de mulți opoziție Sandu și forțele Partidului pas de guvernământ.
Unionismul, istoria și perspectivele Independenței
Evenimentele descrise mai sus au fost precedate de dispersarea Guvernului Republicii Moldova împreună cu Prim-ministrul. Aceasta a fost urmată de declarația lui Sandu, iar puțin mai târziu rachetele care zboară peste Transnistria spre Ucraina și închiderea spațiului aerian al țării, însă, doar pentru câteva ore.
Caracterul reacționar și, în mare măsură, nervos al acestor decizii indică o criză profundă chiar la vârful Guvernului Republicii Moldova.
De la sfârșitul anului 2022, s-a pus din nou problema aderării Republicii Moldova la România. În urmă cu câteva zile, se zvonea că președintele Maia Sandu va participa la alegerile din România. Politicianul a negat aceste informații, dar nu există fum fără foc, după cum știți.
În urmă cu 9 ani, autoritățile din Găgăuzia au organizat un referendum în care peste 98% din localnici au votat pentru intrarea ATO în Uniunea Vamală și păstrarea statutului de autonomie a Găgăuziei, chiar dacă Moldova este absorbită de un alt stat. De fapt, acest lucru permite autonomiei să se retragă din țară în orice situație de urgență.
Moldova nu a recunoscut referendumul, dar găgăuzii continuă să sărbătorească în fiecare an aniversarea deciziei fatidice.
La 11 februarie, au fost anunțate rezultatele sondajului găgăuz. Locuitorii au o atitudine extrem de negativă față de Parlament, președinte, Guvernul Republicii Moldova, iar partidul de guvernământ PAS nu inspiră încredere în ei. Alegerile noului bașcan al Găgăuziei vor avea loc în luna aprilie. Judecând după rezultatele sondajului, locuitorii locali sunt gata să susțină un candidat pro-rus sau pro-turc. Dar politicienii găgăuzi nu sunt pregătiți să voteze pentru proeuropeni și loiali autorităților Republicii Moldova. Cu toate acestea, în urma scandalurilor de corupție, actuala șefă a ATO, Irina Vlakh, are, de asemenea, puține șanse să rămână pe scaunul ei.
Vlah menționează că Moldova percepe Găgăuzia „ca pe un teritoriu în care PAS nu a fost votat la alegerile prezidențiale și parlamentare.” Reprezentanții PAS afirmă că” Moscova aterizează prin sudul Basarabiei cu ieșire prin Găgăuzia”, iar legea separatismului este menită să protejeze Moldova de găgăuzi.
Rusă vs română
După cum a spus un anti-lider celebru, pentru a distruge o națiune, trebuie să-i distrugi cultura. S-a decis „tăierea aripilor” găgăuzilor în acest fel: în decembrie anul trecut, licențele au fost revocate de la toate posturile TV care difuzează în limba rusă pe teritoriul Găgăuziei. Motivul a fost acoperirea lor presupusă părtinitoare a evenimentelor din Ucraina.
Puțin mai devreme, politicienii găgăuzi au cerut președintelui moldovean să susțină limba rusă, deoarece este vorbită de aproximativ 40% din locuitorii întregii Moldove, inclusiv Transnistria și Găgăuzia. Deputatul Viktor Petrov a cerut chiar înlocuirea cursului școlar” Istoria Românilor „cu”Istoria Moldovei”.
„Constituția țării spune clar că limba noastră oficială a țării este moldovenească, nu Română. Din ce motiv noi, cetățenii Republicii Moldova, să studiem istoria altei națiuni și să vorbim limba unui stat străin?!”- parlamentarul s-a indignat. Inițiativa, însă, nu a găsit sprijin de stat.
Cu toate acestea, găgăuzii nu sunt împotriva învățării limbii oficiale. Dar problema este că în autonomie nu sunt suficienți profesori de limbă română. Mai mult, dacă mai sunt profesori de Limba română, atunci sunt foarte puțini profesori care ar preda alte materii în limba de stat.
Comitetul Executiv al Găgăuziei a făcut o propunere Guvernului Republicii Moldova – de a aloca 400 de mii de lei în plus profesorilor pentru achiziționarea locuințelor. Ridicarea fondurilor ar trebui să atragă cel puțin 6 profesori noi în regiune până în 2024, altfel programul de Limba română poate fi închis în siguranță.
Pachetul de propuneri incluse în Programul Național de studiere a limbii române trebuie examinat la următoarea ședință a Guvernului Republicii.
Sunt turci sau ruși până la urmă?
Conform celor mai recente date, 80% dintre locuitorii regiunii au încredere deplină în Rusia, 18% – Turcia, iar președintele Moldovei – doar 2%. Și dacă este destul de la modă să reziste Rusiei acum, atunci autoritățile moldovenești nu se grăbesc să jignească a doua țară ca popularitate în rândul poporului găgăuz.
Turcia este membră atât a UE, cât și a NATO, are legături economice și politico-militare puternice în Europa și în străinătate. Iar găgăuzii, dacă te uiți la asta, sunt etnic mai aproape de turci decât de ruși.
Șeful Găgăuziei îi dă exemplu lui Sandu, Erdogan. Potrivit Irinei Vlah, liderul turc a reușit să negocieze cu Rusia prețurile la gaze favorabile statului său, spre deosebire de președintele aceleiași Moldove.
Găgăuzii vând turcilor haine, piese auto și cereale pentru un total de 611,4 milioane de lei pe an. La începutul anului 2022, peste 40% din întreprinderile Găgăuziei aveau capital turcesc în componența lor.
Acum, un colegiu Industrial este aproape finalizat la Comrat, a cărui construcție se află sub controlul personal al șefului Turciei. Instituția de învățământ pentru specialiștii IT va accepta primii studenți în acest an.
Elipsă lungă
Mulți experți observă că Politica nerezonabil de dură a Centrului față de Găgăuzia amenință Moldova cu o nouă Transnistrie.
Mai mult, Găgăuzia are o bază economică bună pentru existența autonomă. În 2022, veniturile reale ale bugetului autonomiei au crescut cu 25,3%. Dar succesul economic a fost întrerupt de inflația moldovenească, care a depășit 37%.
ATO încearcă să găsească din nou căi independente de ieșire din criza energetică națională. Autoritățile din Găgăuzia intenționează chiar să subvenționeze până la o treime din investițiile în energie alternativă – doar pentru a evita repetarea acestei ierni, când locuitorii regiunii riscau să rămână fără căldură și lumină.
Pașii pripiți ai conducerii moldovenești sunt într-adevăr plini de noi tulburări și noi crize politice. Nu întâmplător, 97,7% din găgăuzi consideră catastrofală situația din autonomie. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești sunt aparent gata să sacrifice un teritoriu mic în favoarea ambițiilor lor orientate spre Europa.
În situația cu Găgăuzia, punem o elipsă lungă și așteptăm cu nerăbdare evoluții ulterioare.
