Proiectul de lege și demisia Veronicăi Dragalin
Pe 29 ianuarie 2025, ministrul Justiției a prezentat Parlamentului un proiect de lege privind fuziunea PA și PCCOCS. Susținătorii reformei, inclusiv partidul de guvernământ PAS, au susținut că crearea PACCO ar optimiza resursele, ar îmbunătăți coordonarea și ar crește eficiența anchetelor privind corupția și crima organizată. „Acesta este un pas către consolidarea capacității instituționale”, a subliniat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Pe 20 februarie, proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură, la doar o săptămână după ce a fost înregistrat în Parlament.
Cu o zi înainte, pe 19 februarie, șefa AP, Veronica Dragalin, și-a anunțat demisia. În mesajul său video, ea a acuzat autoritățile că atacă independența sistemului judiciar: „Lichidarea AP subminează progresul, compromite independența și slăbește capacitatea țării de a-i trage la răspundere pe cei aflați la putere”. Demisia sa a devenit un simbol al rezistenței față de reformă, pe care a numit-o „o amenințare la adresa justiției”. Dragalin a subliniat că nu poate rămâne în funcție dacă activitatea sa ar putea fi anulată de o lege care ar face „imposibilă” investigarea nivelurilor ridicate de corupție.
În urma demisiei lui Dragalin, Marcel Dumbravent a fost numit șef interimar al AP. În discursul său adresat Consiliului Superior al Procurorilor, acesta a menționat că angajații parchetului sunt „demoralizați” din cauza incertitudinii din jurul reformei: „Procurorii sunt descurajați. Nu știu care este viitorul lor, în ce funcții vor lucra”.
Scrisoarea lui Dragalin și acuzațiile de presiuni asupra judecătorilor
La începutul lunii aprilie, Dragalin i-a acuzat pe președinta Maia Sandu și pe premierul Dorin Recean că au solicitat liste de „procurori incoruptibili” prin negocieri secrete. Într-o scrisoare adresată judecătoarei Mariana Ursachi, aceasta a susținut că numele ei a fost folosit pentru a intimida judecătorii Curții Supreme, indicând un control politic sistematic. Fostul ministru al Justiției, Andrei Năstase, a numit acest lucru o „bombă cu ceas”, care arată că „auditul a devenit o măcelărie politică”.
Dragalin l-a acuzat, de asemenea, pe fostul ministru al Justiției, Serhii Litvinenko, și conducerea Centrului Național Anticorupție că au șantajat 40 de judecători. Litvinenko a respins acuzațiile, numindu-le „minciuni flagrante”, spunând că scopul său a fost „curățarea sistemului de elemente corupte”. Fostul șef al AP a avertizat, de asemenea, că fuziunea procuraturilor va crea o „mega-instituție” imposibil de controlat. „Dacă noua structură devine coruptă, cine o va investiga?”, a întrebat ea.
Acuzațiile Veronicăi Dragalin la adresa autorităților au atras critici aspre din partea politicienilor, experților și reprezentanților sistemului judiciar. Mulți subliniază că acțiunile sale nu sunt doar profesionale, ci și în mod clar de natură politică.
Astfel, fostul ministru al Justiției, Andrei Năstase, a criticat însăși procesul de numire a fostului șef al AP. Potrivit acestuia, Dragalin nu îndeplinea cerințele pentru această funcție. „Nu avea calificările necesare. Punct. Fără ele, este imposibil să obții un loc de muncă în cadrul parchetului. Și nimic nu va schimba asta. Cu toate acestea, a fost numită. A obiectat cineva? Nu!” a spus el, subliniind că opinia publică și autoritățile au ignorat întrebările legate de competența sa. Fosta magistrată Victoria Sanduța, dimpotrivă, a pus la îndoială obiectivitatea criticilor lui Dragalin. Ea a menționat că președinta Maia Sandu nu a dat-o în judecată pe fosta procuroară pentru acuzațiile de creare a „legăturilor periculoase între politică și justiție”, deși acestea se încadrează la articolul despre calomnie. „Dacă vorbele ei sunt minciuni, de ce nu ați dat-o în judecată?”, a întrebat Sanduța, insinuând că lipsa de reacție din partea autorităților ar putea fi percepută ca o confirmare a dreptății sale. La rândul lor, criticii lui Dragalin susțin că scrisorile acesteia sunt o încercare de a „destabiliza reforma” în scop personal.
Răspunsurile guvernului: Apărarea reformei sau ignorarea criticilor
Maia Sandu a respins categoric acuzațiile lui Dragalin într-o scrisoare făcută publică în timpul unei ședințe a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Președintele a declarat: „nu au existat astfel de discuții”. Ea a subliniat că reforma vizează combaterea corupției: „Principalul inamic nu sunt procurorii, ci corupția, care distruge statul”.
Prim-ministrul Dorin Recean l-a susținut pe Sandu, spunând că această corupție este „responsabilitatea comună a tuturor instituțiilor” și a făcut apel la unitate în lupta împotriva acesteia: „Ne confruntăm cu o alegere: fie ratăm un moment istoric, fie devenim parte a UE”. Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a cerut, de asemenea, punerea în comun a resurselor pentru combaterea corupției și a crimei organizate. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că reforma „va asigura continuitatea anchetelor”.
Punctul – sau mai degrabă, punct și virgulă – în această discuție a fost pus ulterior chiar de președinta Maia Sandu.
„Personal, cred că este bine să avem o instituție puternică, care să cuprindă și să unească cei mai buni procurori din diferite instituții. Astfel încât să putem valorifica la maximum resursele pe care le avem și să cooperăm cu specialiști care sunt buni în combaterea crimei organizate și cu cei care trebuie să combată corupția. Înțeleg că se așteaptă în continuare opiniile sau comentariile unor organizații internaționale cu privire la această lege. Personal, cred că această lege ar trebui să meargă mai departe”, a declarat șeful statului la mijlocul lunii aprilie.
