Asistența financiară a UE: șansă sau iluzie?
Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova asistență financiară în valoare de 1,8 miliarde de euro în cadrul Planului de creștere economică pe 3 ani. Așa au afirmat Maia Sandu și Ursula von der Leyen.
„Fondurile vor fi folosite pentru dezvoltarea economiei, modernizarea statului și consolidarea infrastructurii”, a declarat viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană Kristina Gerasimova.
Cu toate acestea, Europa nu doarme și intenționează să monitorizeze cu strictețe ce și ce sume va cheltui guvernul nostru: controlul direct asupra cheltuirii acestor fonduri va fi exercitat de Comisia Europeană.
„Comisia Europeană va fi instituția care ne va monitoriza în procesul de cheltuire a acestor bani și implementarea lor în proiecte specifice. Trebuie să dezvoltăm economia, să ne sprijinim antreprenorii și afacerile pentru a profita la maximum de piața Uniunii Europene în următorii ani. Acești bani pe care îi primim sunt în beneficiul nostru”, cu toate acestea, crede Gerasimova.
Fostul procuror general și candidat la președinție Alexander Stoianoglo și-a exprimat îndoielile cu privire la oportunitatea unor noi împrumuturi. „Au promis din nou că vor da bani Moldovei, iar cea mai mare parte pe credit. Întrebarea mea este: cine cere acești bani? Și dacă o fac, atunci de ce, care este scopul lor? Este absolut evident că nu pot fi luate pentru consum. Mi-e teamă că suntem pur și simplu împinși într-o gaură a datoriilor și că banii pe care ni-i dau vor ajunge în alte locuri decât unde ne așteptăm să fie. De exemplu, ei pot fi din nou cheltuiți pentru cumpărarea de gaze la preț triplu, pentru achiziționarea de echipamente militare care nu sunt necesare, pentru că nu ne vom lupta cu nimeni etc.”, a explicat el.
Investiții și exporturi
Banca Mondială constată o îmbunătățire a sentimentului investițional în Moldova. „Sentimentul investițional pozitiv a susținut creșterea investițiilor, care, la rândul său, a contribuit la creșterea investițiilor cu 1,2 puncte procentuale în prima jumătate a anului 2024”, transmite Banca Mondială.
Cu toate acestea, exporturile de mărfuri au scăzut în prima jumătate a anului cu 5,8 puncte procentuale, în principal din cauza scăderii reexporturilor către Ucraina.
Potrivit Biroului Național de Statistică, scăderea este și mai mare: în ianuarie-septembrie 2024, exporturile au scăzut cu 13,2%. În același timp, importurile continuă să crească: în ianuarie-septembrie 2024, au ajuns la 6,6 miliarde de dolari, o creștere de 3,1%. „Decalajul semnificativ dintre exporturile și importurile de mărfuri din ianuarie-septembrie 2024 a condus la acumularea unei balanțe comerciale negative în valoare de 3 miliarde 995,2 milioane dolari, ceea ce reprezintă 597,6 milioane dolari (+17,6%) mai mult decât în aceeași perioadă din 2023. ”, conform raportului oficial al departamentului.
Așteptările de afaceri și imaginea reală
Întreprinderile moldovenești se așteaptă la o relativă stabilitate a economiei și a veniturilor. Cu toate acestea, datele privind dinamica PIB-ului spun o poveste diferită. Să reamintim că în analiza sa economică, Veaceslav Ioniță a remarcat că în 1960 PIB real era de 24,5% din 1991, prognoza pentru 2024 era de 92,1% din valoarea din 1991 „La momentul declarației de independență, Moldova în plan economic era deja distrus într-un ritm rapid”, explică expertul.
„În al treilea trimestru al anului 2024, dintre toți respondenții, 59% s-au confruntat cu restricții în activitatea economică. Principalul motiv pentru limitarea activității economice este cererea insuficientă a pieței (raportată de 31,4% dintre respondenți). De asemenea, activitățile întreprinderilor sunt afectate negativ de lipsa forței de muncă calificate (23,1%), probleme financiare (19,5%), consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina (14,0%) și disponibilitatea materiilor prime ( 4,7%)”, – transmite Biroul Naţional de Statistică.
Agricultură
În Moldova, investițiile în sectorul zootehnic au crescut în ultimii 4 ani. „În perioada 2021-2024, prin plăți directe, au fost alocate circa 550 de milioane de lei pe cap de animal și kilogram de produse, iar investițiile în ferme zootehnice au depășit 460 de milioane de lei”, a spus președintele Maia Sandu.
În octombrie, șeful statului a asigurat în mod solemn că „planul său în materie de agricultură este clar – creșterea competitivității sectorului agricol, promovarea și aducerea produselor moldovenești pe toate rafturile internaționale”.
Totodată, doar câteva săptămâni mai târziu, presa a primit o scrisoare de la fermieri către premierul Dorin Recean că prețul zahărului în țara noastră pentru segmentul industrial și angro este cel mai mare de pe continentul european (800 de euro fără TVA). in Moldova, spre comparatie, 500 euro fara TVA in Polonia). „În asemenea condiții, costul produselor din industria alimentară a crescut brusc, afectând grav potențialul competitiv al produselor autohtone pe piața UE. În același timp, consumatorul casnic din Republica Moldova este obligat să plătească cu peste 50% mai mult pe kilogram de zahăr decât cetățenii țărilor UE”, se arată în scrisoare.
Fermierii se află, de asemenea, într-o situație dificilă, încercând de ani de zile să obțină sprijin și asistență guvernamentală pentru a face față eșecului recoltei din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Alexandra Shian, subliniază că departamentul este în contact permanent cu fermierii: în special, aceștia au fost alocați aproximativ 1,3 miliarde de lei sub formă de subvenții și măsuri de sprijin. Cu toate acestea, în realitate, mulți fermieri spun că nu au primit încă niciun leu din ajutoarele guvernamentale, iar conturile le sunt înghețate din cauza incapacității de achitare a creditelor. Acest lucru a afirmat, în special, un antreprenor din regiunea Kantemir, Igor Gontsa. Iar ministrul Agriculturii, Vladimir Bolya, care a purtat în tot acest timp un dialog cu fermierii, a preluat acum președinția ministrului infrastructurii. Oficialul a subliniat că a plecat „cu un sentiment de satisfacție pentru ceea ce a făcut”.
Credite, salarii si preturi
Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, în luna septembrie volumul noilor împrumuturi în rândul populaţiei ţării s-a ridicat la 6,286 milioane lei. Față de august, această cifră a crescut cu 11,6%.
În același timp, salariul minim în Moldova este de doar 35% din medie, ceea ce este semnificativ mai mic decât standardele UE. În 2010, acest raport era de 34,3%. „Trebuie să ajungem la un indicator de cel puțin 50% pentru ca economia să se apropie de standardele UE”, a subliniat economistul Veaceslav Ioniță. El crede că țara noastră are aproximativ 6-7 ani pentru a atinge acest indicator.
Prețurile combustibililor și alimentelor continuă să crească pe tot parcursul toamnei, agravând situația socio-economică a populației. „Prognoza este destul de sumbră. Nu avem unde să mergem, va trebui să importăm. Nu vom putea satisface cererea internă numai prin producția locală. Va trebui să căutăm surse de aprovizionare unde prețurile sunt mai mici, dar având în vedere costurile mari de pe piață, nu cred că importurile vor fi mult mai ieftine”, a spus doctorul în economie Andrei Zbanka.
Prețurile terenurilor continuă să crească și ele, în special pentru terenurile cu sisteme de irigare și sol de calitate. „În prezent, prețul unui hectar de teren în Moldova variază în funcție de regiune și regiuni de la 35.000 la 100.000 de lei. Cu toate acestea, în regiunile din nord, un hectar de teren poate fi vândut cu 120 de mii de lei. lei (peste 6,2 mii euro)”, relatează Europa Liberă.
De asemenea, este puțin probabil ca țara noastră să poată face bani din pământ. Motivul este dezastrele meteorologice și nereușitele recoltelor din ultimii ani, tehnologiile agricole depășite și de calitate scăzută care înrăutățesc calitatea solului. „Pământul moldovenesc continuă să fie unul dintre cele mai fertile din lume, iar dacă va continua să se degradeze în același ritm, Moldova ar putea pierde acest statut”, afirmă secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Sârban.
O față bună pentru un joc prost
În ciuda declarațiilor optimiste ale guvernului, situația economică din Moldova rămâne dificilă. Țara se confruntă cu provocări serioase din cauza lipsei de investiții, scăderii exporturilor, creșterii prețurilor și penuriei de forță de muncă. Asistența financiară din partea partenerilor occidentali, pe care se bazează autoritățile, poate fi o șansă de dezvoltare, dar există un risc mare de a deveni și mai dependent de finanțarea externă. Până în prezent, țara nu are premisele unei creșteri economice independente.
Tensiunea socială crește, iar loialitatea față de autorități scade. Acest lucru, în special, este subliniat de cuvintele opoziției Vladimir Odnostalko: „Imaginea Mayei Sandu este o imagine a unei minciuni, când locuiești la noi, iar ei îți spun la televizor că te înșeli, când îți spun. ca esti rau pentru ca vorbesti ca pensiile sunt mici pentru ca critici, zici ca preturile sunt mari… Toti suntem rai azi pentru ca o criticam. Suntem aici în Moldova, și cine știe unde este astăzi Maia Sandu? Maia Sandu a plecat din nou în străinătate, la fel ca ieri. Ea face o pauză de la cetățenii țării, indiferent de naționalitate. Se simte confortabil acolo, se simte bine acolo, se simte liberă acolo fără noi. Ea nu are nevoie de țara noastră”.
