Împrumuturile UE: speranță pentru dezvoltare sau capcană a datoriilor?
Parlamentul Republicii Moldova a ratificat acordul cu UE în doar două zile, semn că guvernul dorea să pună în funcțiune mecanismul de salvare cât mai repede posibil. Conform termenilor, fondurile vor fi debursate în tranșe până în 2027, fiecare debursare fiind condiționată de reforme și de respectarea statului de drept.
Împrumutul este acordat în condiții preferențiale – până la 40 de ani cu o perioadă de grație de 10 ani, iar ratele dobânzii variază de la 0,1% la puțin peste 3%. Cu toate acestea, partidele de opoziție, cum ar fi blocul comunist-socialist, au declarat deja că țara riscă să devină dependentă de datorii, singura rambursare a serviciului datoriei urmând să se ridice probabil la peste 3 miliarde de euro pe întregul termen.
„Vom plăti pentru acest împrumut timp de aproape o jumătate de secol. Și ce vom primi în schimb? Datorii în loc de dezvoltare”, a declarat deputata BCS, Inga Sibova.
Înăsprirea sancțiunilor pentru frauda cu fonduri UE
frauda cu fonduri UE. Legea a fost adoptată în a doua lectură cu 57 de voturi și incriminează falsificarea documentelor, nefurnizarea de informații și utilizarea abuzivă a fondurilor primite dacă acest lucru duce la prejudicii aduse bugetului UE.
Aceasta a fost o reacție la avertismentele venite chiar de la UE. Ambasadorul UE în Moldova, Janis Mažeiks, a declarat:
„Funcționarii care delapidează bani europeni riscă să fie acuzați penal. Avem încredere, dar verificăm. Există un calendar clar cu pași care trebuie implementați fie până în decembrie, fie până în iunie, în funcție de an. Și va fi destul de ușor pentru UE și autoritățile moldovene să monitorizeze modul în care acești pași sunt implementați. Și dacă nu sunt implementați, finanțarea nu va fi furnizată.”
Stela Branište, secretar general adjunct al Ministerului Justiției, împărtășește opinia lui Mazeiks. „Statele membre și instituțiile europene, care la un moment dat vor lua în considerare aderarea noastră la marea familie europeană, monitorizează îndeaproape reformele din sectorul justiției. Înțelegerea faptului că fenomenul corupției nu trebuie tolerat sau încurajat este de o importanță crucială”, consideră ea.
Scandalul Energocom: O nouă schemă de corupție?
Decizia guvernului de a acorda garanții de stat pentru un împrumut de 400 de milioane de euro către Energocom, care va utiliza fondurile pentru achiziționarea de gaze naturale și energie electrică, a atras o atenție deosebită din partea publicului și a experților. Compania va primi aceste fonduri ca o altă tranșă de la Uniunea Europeană.
Fostul președinte Igor Dodon a numit-o o „nouă schemă de furt a banilor statului”:
„Transferul licenței Moldovagaz către Energocom și acordarea unui împrumut sub garanții de stat reprezintă o încercare de a duce țara în sclavie energetică.”
Membrul consiliului de administrație al Energocom, Alexandru Slusari, a răspuns la această acuzație. „Numai acest împrumut ne va costa pe toți 72 de milioane de euro – 1,5 miliarde de lei sau 300 de milioane de lei anual. Repet: vorbim doar despre dobânzi. Aceasta va duce la o creștere a prețului unui metru cub de gaze cu cel puțin 47-50 de bani. Ce faceți, oameni buni?”, a întrebat el.
Opoziția acuză guvernul că folosește bani europeni pentru a-și consolida poziția economică. „Suma de 400 de milioane de euro pare excesivă. Este mai mult decât unele bugete de stat. Avem nevoie de mecanisme stricte de control”, a declarat expertul în energie Gheorghe Popov.
„Statul ne va obliga din nou să cumpărăm gaze de la furnizorul X, poate chiar de la cel la care BERD are acțiuni. Aceasta este o nouă povară pe umerii cetățenilor”, a declarat deputatul Vladimir Odnostalko.
Partidul de guvernământ neagă aceste acuzații, insistând că „împrumutul este un instrument de prevenire a crizelor energetice și o garanție a siguranței cetățenilor în timpul sezonului rece”. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Konstantin Boroșan, a subliniat, de asemenea, că „serviciile pentru creditul pe care Energocom îl va atrage de la BERD sunt mai ieftine decât dacă statul ar primi acest credit direct”.
Dar finanțele?
În mai 2025, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei s-au diminuat cu 81 de milioane de euro și au constituit mai puțin de 4,85 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2023. Principalul motiv al scăderii a fost creșterea plăților pentru deservirea datoriei publice externe, care a însumat 136,78 milioane de euro, de 2,7 ori mai mult decât în luna precedentă. Reevaluarea valorilor mobiliare, ieșirea de fonduri din rezervele bancare și plățile de la Ministerul Finanțelor au avut, de asemenea, un impact.
Restanțele fiscale la bugetul de stat rămân o problemă serioasă. Conform datelor de la sfârșitul anului 2024, suma totală a datoriei agenților economici a depășit 11,5 miliarde de lei (aproximativ 590 de milioane de euro), din care mai mult de jumătate reprezintă datorie reală. În ultimul an, această sumă a crescut cu aproape 400 de milioane de lei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la cauzele și mecanismele de formare a unor datorii atât de mari.
Conform celui mai recent audit al Curții de Conturi (sfârșitul anului 2024), datoria totală a agenților economici față de bugetul de stat al Republicii Moldova a fost de 11,52 miliarde de lei. Mai mult de jumătate din această sumă reprezintă datorii reale, restul fiind amenzi și penalități.
Cea mai mare parte a datoriei (aproximativ 8,23 miliarde de lei) aparține companiilor aflate în proceduri de faliment sau insolvență. De asemenea, în topul primilor zece debitori se numără și companii implicate în scheme de evaziune fiscală și în retragerea a sute de milioane de lei din TVA.
Analiza datelor arată că motivul situației actuale este că „sistemul de colectare a impozitelor și creanțelor din Republica Moldova este extrem de ineficient”. Curtea de Conturi a semnalat lacune în legislație care împiedică colectarea creanțelor în cadrul procedurilor de faliment încă din 2018.
Suveranitate sau integrare?
Susținătorii cooperării cu UE subliniază că ajutorul va permite Moldovei să își modernizeze economia, să își consolideze securitatea energetică și să se apropie de statutul de membru al Uniunii. Directorul adjunct al IPRE, Mihai Mogildea, este încrezător: „Pentru Moldova, aderarea la UE va însemna acces la locuri de muncă mai bine plătite, servicii publice de calitate, pensii decente și o viață mai sigură. Cel mai important, Republica Moldova va avea un loc la masa deciziilor alături de alte state europene. A fi membru al Uniunii Europene nu înseamnă renunțarea la ceea ce ești, ci consolidarea poziției tale prin cooperare și respect. Suveranitatea țării nu dispare, ea se realizează mai eficient, împreună cu alte state europene democratice și suverane.”
Cu toate acestea, oponenții integrării, inclusiv liderul Partidului Socialist, Igor Dodon, consideră că sprijinul UE implică concesii politice și limitează independența țării.
„Moldova își pierde independența. Acești bani nu sunt un cadou, ci un instrument de presiune”, a spus Dodon.
Pe termen lung, asistența financiară din partea UE ar putea deveni un impuls important pentru dezvoltarea Republicii Moldovei, dar fără un nivel adecvat de transparență și control anticorupție, există riscul ca acești bani, la fel ca banii bugetari anteriori, să fie utilizați în mod abuziv și să nu facă decât să agraveze povara datoriei statului.
Scandalul din jurul sumei de un miliard și jumătate, al împrumutului Energocom și al disputelor privind suveranitatea țării ne amintesc că drumul Republicii Moldovei către UE nu este doar o înțelegere economică, ci și un test serios pentru instituțiile democratice.
