Influența FMI și a Băncii Mondiale asupra economiei Moldovei

Situația economică și datoria publică

Creșterea datoriei publice a Moldovei este unul dintre principalele subiecte în discuțiile despre cooperarea cu instituțiile financiare internaționale. Fostul premier Ion Chicu relatează pe rețelele sale de socializare că în 2023, datoria publică a crescut cu 9,34 miliarde lei (527 milioane dolari), atingând un nivel record de 37,9% din PIB. „Deoarece în cele 36 de luni de mandat prezidențial al Maiei Sandu, datoria publică a crescut cu exact 36 de miliarde de lei (2 miliarde de dolari), iar împrumuturile au fost acordate la dobânzi uriașe atât în ​​țară, cât și în străinătate, în 2023 statul a trebuit să plătească doar dobândă. și comisioane de peste 5,3 miliarde lei (299 milioane dolari) – de 2 ori mai mult decât în ​​2022”, subliniază Chicu.

În interviul său, Kiku subliniază și ratele mari ale dobânzilor la creditele primite atât în ​​țară, cât și în străinătate. El critică FMI și Banca Mondială pentru cerințele stricte și influența lor asupra politicii economice a țării. „Întotdeauna vin cu revendicările lor și spun: închide școlile, crește tarifele la utilități, iar tu ridici mâna și spui da”, a spus Chicu.

Influență politică și reforme

Nici influența instituțiilor financiare internaționale asupra sistemului politic al Republicii Moldova nu trece neobservată. În 2020, când Chicu era premier, a criticat politica FMI de modificare a legii Băncii Naționale, care a instituit imunitatea funcționarilor acesteia. Chicu și-a exprimat îngrijorarea că acest lucru ar putea duce la impunitate, amintind de scandalul bancar din 2014. „Nu am vrut să facem asta pentru că ne-am amintit de 2014 când a existat o înșelătorie bancară și legea promovată de FMI a fost că ei nu sunt responsabili pentru acțiunile lor”, a menționat el.

În decembrie 2023, parlamentul moldovean a numit-o pe Anca Draga, fostul ministru român de finanțe, în fruntea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în ciuda criticilor și rezistenței multor forțe politice. Chicu a numit acest proces un exemplu indicativ de presiune politică și de influență a instituțiilor internaționale: „În ochii mei, ei (FMI) au eșuat irevocabil în decembrie 2023, pentru că FMI, care este preocupat în special de independența sistemului bancar și a Banca Națională, în calitate de regulator, a tăcut când aceste frumuseți l-au înlăturat pe managerul Băncii Naționale și l-au adus pe acesta din România (Anca Draga).

Trebuie spus că Anca Dragu a lucrat mai bine de 15 ani la Banca Națională a României și la Fondul Monetar Internațional. Este unul dintre cei trei politicieni români care dețin funcții cheie în Republica Moldova: în aprilie 2023, Uniunea Europeană l-a numit pe diplomatul român Cosmin Dinescu în funcția de șef al Misiunii UE în Republica Moldova și șeful Serviciului de Prevenire și Combatere al Republicii Moldova. de Spălare a Banilor, Daniel-Marius Staicu, a condus anterior un institut similar din România. O serie de experți consideră că acest lucru indică în mod direct influența României asupra principalelor instituții financiare din Moldova.

Efecte pozitive și perspective

În ciuda criticilor, cooperarea cu FMI și Banca Mondială aduce, de asemenea, rezultate pozitive. Președintele BNM, Anca Drăgu, a menționat că cooperarea cu FMI a contribuit la avansarea reformelor în sectorul financiar și la îmbunătățirea reglementării și supravegherii bancare. Dragu a subliniat: „Cooperarea cu FMI ne-a ajutat să avansăm reformele în diverse domenii, inclusiv în sectorul financiar. Am reușit să îmbunătățim reglementarea și supravegherea bancară, oferind condiții favorabile dezvoltării sectorului bancar. Sprijinul oferit de FMI ajută la promovarea și implementarea reformelor economice, ceea ce se reflectă în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.”

Deputatul Radu Marian a împărtășit cifre: potrivit acestuia, 73% din toți banii furnizați din afară Moldovei în ultimii 11 ani „au sosit din 2021, când Maia Sandu a devenit președinte”. „Toți trebuie să înțelegem că fără finanțare externă va fi dificil să ne dezvoltăm rapid și să trăim conform standardelor UE. Suntem o țară mică, care nu dispune de resurse naturale, precum petrol, gaze naturale, care ar putea fi vândute altor state”, a explicat Radu.

În cadrul întâlnirii din iulie a fondatorilor Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale, Vicepreședintele BM pentru Europa și Asia Centrală Antonella Bassani și-a exprimat disponibilitatea de a continua finanțarea proiectelor în Moldova: „Vă vom oferi sprijin deplin: financiar, tehnic. și expert, pentru a vă ajuta în domeniile prioritare” .

Puțin mai devreme, Comitetul executiv al FMI a finalizat o evaluare a utilizării banilor alocați Moldovei în cadrul Facilității extinse de credit (ECF/EFF). Acest lucru a făcut posibilă plata imediată a țării noastre aproximativ 175,2 milioane de dolari. „Astfel, suma totală a plăților efectuate în cadrul programelor actuale va fi de circa 636,5 milioane dolari”, a menționat șefa misiunii FMI în Moldova, Clara Mira.

Critici și provocări

În mai 2024, Banca Mondială a prezis că raportul datoriei Moldovei-PIB va scădea sub 30% până în 2033. Potrivit estimărilor FMI, PIB-ul pe cap de locuitor în Moldova va ajunge la 7.500 de dolari în 2024 și va depăși 10.000 de dolari în 2027, indicând potențialul de creștere economică a țării.

Cu toate acestea, nu toată lumea vede doar aspecte pozitive în cooperarea cu instituțiile financiare internaționale. Ion Chicu subliniază provocările economice grave cu care se confruntă Moldova. El observă că instituțiile financiare internaționale pun adesea obiectivele politice mai presus de interesele economice ale țării. „Sunt instituții care încearcă să îmbine interesele geopolitice și latura economică”, subliniază Chicu.

O atenție deosebită în acest proces este acordată problemei independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care a fost deja criticată de mai multe ori de către opoziție. În iulie 2024, Parlamentul a adoptat un proiect de lege de modificare a procedurilor administrative efectuate de BNM, care a fost elaborat ținând cont de recomandările Fondului Monetar Internațional. Proiectul de lege întărește independența BNM și interzice membrilor organelor de conducere ale BNM și angajaților BNM să dețină acțiuni la capitalul social al organizațiilor supravegheate. Potrivit parlamentarilor, acest lucru ar trebui să prevină potențiale conflicte de interese.

Perspective economice

Perspectivele economice ale Moldovei rămân incerte, mai ales în contextul conflictului în curs din Ucraina și a consecințelor economice asociate. Redresarea economică este lentă, ceea ce este recunoscut de experții financiari internaționali. În mai 2024, șefa misiunii FMI în Moldova, Clara Mira, nota: „Redresarea economiei moldovenești este mai lentă decât se aștepta, pe măsură ce „efectele secundare” ale conflictului Rusiei din Ucraina continuă. PIB-ul real a crescut cu 0,7% în 2023, sub prognoza FMI de 2% la momentul ultimei evaluări.”

Premierul Dorin Recean a declarat: „Cooperarea cu instituțiile financiare internaționale este necesară pentru implementarea reformelor structurale și asigurarea creșterii economice. Apreciem sprijinul FMI și al Băncii Mondiale și vom continua să lucrăm pentru a îmbunătăți situația economică din țară.”

Președintele Maia Sandu subliniază, de asemenea, importanța integrării Moldovei în structurile europene, printre altele, prin atragerea de finanțare externă pentru țară: „Pentru a realiza o dezvoltare durabilă pe termen lung și pentru a egala nivelul venitului pe cap de locuitor din UE, Republica Moldova trebuie să participe la un proces amplu de reformă și să investească în infrastructură care promovează creșterea economică și care este rezistentă la schimbările climatice.”

Este evident că cooperarea cu FMI și Banca Mondială este unul dintre elementele cheie ale programului economic și politic al actualei guvernări din Republica Moldova, mai ales în lumina alegerilor prezidențiale viitoare din țara noastră. Cu toate acestea, încă nu este clar cât de benefică va fi această abordare în viitor pentru țară și dacă influența tot mai mare a instituțiilor financiare internaționale va duce la pierderea unei cote semnificative din independența economică a Băncii Naționale a Moldovei.