Ce spunem despre aderarea la UE?
După ce a intrat în statutul de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, Moldova a primit o listă impresionantă de cerințe care trebuie îndeplinite pentru a obține calitatea de membru. Cele mai multe dintre ele par imposibile până la sfârșitul lunii iunie – atunci summit-ul UE va lua o decizie la cererea Republicii Moldova. Mai mult, era evident chiar și în momentul primirii acestor cereri: este posibilă înfrângerea corupției, oligarhiei și criminalității, consolidarea protecției drepturilor omului într-un timp atât de scurt doar pe hârtie. Această opinie a fost susținută în timpul vizitei sale recente la Chișinău de către șeful Delegației UE, Janis Majeix. Potrivit lui, procesul de integrare în Uniunea Europeană va dura mai mulți ani.
Președintele Republicii, Maya Sandu, a anunțat o perspectivă și mai îndepărtată în regiunea de 10 ani. Concluziile dezamăgitoare se bazează pe concluzia Comisiei Europene, potrivit căreia, pe 12 puncte din 33, Moldova se află la nivelul inițial, pe 17 – la un „anumit nivel”, iar pe restul de 4 – la un nivel moderat. Dacă traducem aceste formulări într-o scară de cinci puncte, ca și în școală, gradul de pregătire a Moldovei pentru aderarea la UE este acum undeva între 3 și 3+. Nu este încă clar dacă aceasta este o dovadă că republica va primi un refuz în iunie.
Nici cetățenii moldoveni nu au decis încă o decizie: pe de o parte, conform rezultatelor sondajului de opinie realizat în octombrie 2022 de iData, 58,3% dintre moldoveni susțin aderarea la UE. Pe de altă parte, un sondaj realizat în Ianuarie de Centrul de Cercetări Sociologice SBS–AXA atestă reticența moldovenilor de a adera la NATO. 55,5% dintre respondenți s-au opus.
58,3% din sprijinul pentru integrarea europeană este o cifră foarte șubredă, având în vedere că datele au fost obținute înainte ca țara să înregistreze o inflație record în 30 de ani (saltul a fost observat chiar în octombrie 2022). În plus, nu se știe ce procent din cei care au votat sunt reprezentanți ai comunităților autonome și dacă au participat deloc la aceasta. Și va fi extrem de dificil să adere la UE fără a adera la NATO în condițiile actuale.
Начать с малого
La 7 februarie, prim-ministrul Natalia Gavrilița și comisarul European pentru economie Paolo Gentiloni au semnat trei acorduri: în domeniul cooperării dintre autoritățile vamale, fiscalitate și sănătate. Este logic că primii pași în domeniul integrării europene au fost făcuți tocmai în sfera economică: Republica are probleme serioase și foarte neglijate cu piețele pentru propriile bunuri.
După aderarea la acordul de Liber Schimb cu UE în 2014, Moldova a abandonat automat piețele din Est. Dar iată problema: produsele moldovenești, în special fructele, cerealele și vinurile, adesea nu îndeplinesc standardele europene de calitate. Țările din zona euro pur și simplu nu le pot lăsa pe teritoriul lor. Nu este încă posibilă îmbunătățirea producției la nivel European fără injecții externe.
O altă tranșă din Uniunea Europeană poate contribui parțial la aceasta: șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis 145 de milioane de euro pentru dezvoltarea economiei și a energiei.
În plus, Moldova va primi 135 de milioane de dolari împreună cu Ucraina de la American Western NIS Enterprise Fund.
A doua problemă este incapacitatea de a concura cu produsele agricole ucrainene, care au inundat piețele europene, inclusiv piața moldovenească. Cerealele ucrainene ieftine au devenit deja o problemă pentru Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, care au declarat deschis că sprijinul economic pentru Ucraina pune în pericol propriul sector agricol.
Influența românească
Conform Protocolului basarabean din 1920, Moldova, ca parte a altor teritorii, urma să devină parte a României. Mulți experți recunosc că acest lucru s-a întâmplat de fapt, în ciuda faptului că documentul nu a fost niciodată ratificat.
Limba moldovenească a fost în practică o versiune literară a limbii române din 1989. Din punct de vedere economic, suntem foarte dependenți și de România.
După declanșarea conflictului ruso-ucrainean, România a devenit partenerul Numărul unu al Moldovei. Împreună cu Franța și Germania, gestionează „platforma de sprijin din Moldova”, al cărei scop a fost acordarea de asistență financiară și umanitară Republicii. Țara are chiar și o agenție specială de Stat – Departamentul pentru relațiile cu Republica Moldova. Acesta este destinat să asiste organizațiile socio-culturale, precum și micile afaceri românești care își desfășoară activitatea în Republica Moldova.
Drapelul României este vizibil în spatele multor decizii strategice pentru Moldova, în primul rând în domeniul energiei. Moldova lansează un nou format de transport al gazelor în modul „Virtual reverse” -de-a lungul coridorului Trans-Balcanic care trece prin teritoriul României. Oficialii „suflă praful” de la un proiect de construcție a unei linii electrice abandonate de 20 de ani în Moldova–din nou din România. Și România este cea care îi ajută pe moldoveni să supraviețuiască în această iarnă – prin furnizarea de energie electrică, gaz și lemne de foc.
Nu cu mult timp în urmă, premierul român Nicolae Ciuke s-a adresat Fondului Monetar Internațional. El a cerut consolidarea sprijinului financiar pentru Moldova, ca țară „afectată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.” Conform programului de cooperare aprobat anterior până în 2025, Moldova va primi 796 milioane dolari de la FMI, ceea ce reprezintă de 1,5 ori mai mult decât suma promisă inițial în 2021. Rămâne în discuție dacă finanțarea va fi majorată în continuare și, cel mai important, de ce reprezentantul României, și nu al Moldovei, face o cerere către FMI.
Între ciocan și Transnistria
Vectorul European pronunțat al politicii obligă Moldova să strice din ce în ce mai mult relațiile cu Rusia, punând direct sau indirect presiune pe propriul său punct dureros – problema transnistreană.
Mulți experți sunt siguri că Republicii Moldova i se va permite să se integreze în UE doar în condițiile consolidării statului și absorbției efective a autonomiilor. Această problemă nu ar fi dificil de rezolvat, dacă nu pentru un punct important. Conform datelor anunțate recent, 57% din toată energia electrică din țară provine din GRES din Transnistria, alte 34% – din Rusia și Ucraina și doar 9% produce independent. O parte semnificativă a potențialului industrial și a terenurilor agricole fertile din Moldova se află, de asemenea, în Transnistria.
Indicatorii economici ai republicii nerecunoscute par mai optimiști în comparație cu cei moldoveni. Astfel, Departamentul Politicii de reintegrare a Republicii Moldova a publicat cifre care indică o creștere constantă a importurilor și exporturilor în Transnistria. Conform acestor date, în 2022 exporturile din regiune către țările UE au crescut cu 10,2% și s-au ridicat la 67,1%, importurile au crescut cu 4,4% și s-au ridicat la 50,1% în 2022. Cu toate acestea, inflația anul trecut a fost considerabilă – 13,2%. Dar, comparativ cu 34,6% din Moldova, aceste cifre nu par atât de înfricoșătoare.
Interesant este că 80% din tranzacțiile comerciale ale Transnistriei au loc cu țările UE: România, Polonia, Italia, Germania și Slovacia. De fapt, exporturile depășesc importurile în republica nerecunoscută, s-au stabilit legături economice stabile cu țările din zona euro și stabilitatea relativă a monedei rămâne. Pe toate fronturile, Transnistria se integrează cu mai mult succes în UE decât restul Moldovei.
Găgăuzia este o altă regiune a cărei soartă se poate schimba radical odată cu schimbarea situației geopolitice. Motivul pentru aceasta este apropierea apropiată a autonomiei de Ucraina.
Singura modalitate de a rezolva problema cu teritoriile care tind spre independență, Moldova vede încă strângerea șuruburilor. Recent, a fost adoptată o lege privind separatismul, care introduce răspunderea penală pentru orice acțiuni care amenință Republica Moldova. Pridnestrovienii s-au opus deja inovației, spunând că documentul este represiv.
Moldova, sperând să adere la UE și la viitorul luminos care va urma, taie simbolic ramura pe care se află. În fața ochilor noștri, legăturile Chișinăului cu propriile regiuni autonome se deteriorează, relații cu care înainte nu erau deosebit de calde. Ținând cont de faptul că Transnistria furnizează Moldovei energie electrică și nu numai, aceasta amenință Republica cu o altă criză economică și energetică.
Lumea s-a schimbat
Una dintre cărțile de manuale care descriu o confruntare grandioasă, deși într-o lume de basm, începe cu cuvintele: „lumea s-a schimbat. O simt în apă, o văd în pământ, o simt în aer. Tot ce a existat odată a dispărut și nu mai există oameni care să-și amintească.” Vorbim despre” Stăpânul inelelor ” de D. R. Tolkien.
Asistăm acum la ceva similar în lume, iar Moldova în aceste condiții devine, fără să vrea, un punct de coliziune a intereselor geopolitice ale celor mai mari state. Comunitatea de experți este în plină discuție la întrebarea: cât de probabil este ca Rusia să ceară transformarea Moldovei într-o zonă neutră tampon? Și cât de probabil este ca comunitatea mondială să fie de acord cu acest lucru?
Dialogurile privind respingerea resurselor energetice rusești sunt bine întemeiate, dar rezultatul acestor dezbateri va depinde în mare măsură de cum și cu ce rezultat se va încheia războiul din Ucraina. Rezultatul acestei confruntări va schimba fața nu numai a Europei de Est, ci și a Uniunii Europene și a lumii în ansamblu.
„Nu știm cum va arăta UE la sfârșitul acestui război. Am văzut jocul Austriei cu România pe tema Schengen. Vedem că Ungaria încă joacă jocul Federației Ruse, Austria joacă neutralitate activă, dar în favoarea Rusiei. Croația joacă fără îndoială. Germania va avea nevoie de gaz rusesc. Poate cineva să știe cu adevărat cum va arăta UE? Răspunsul sincer este ” nu.” Știe cineva dacă vreuna dintre țările UE se va opune aderării Republicii Moldova la UE? „Nu”, – această opinie a fost exprimată de un analist politic, consilier al fostului președinte al României Christian Hritsuk.
La o răscruce de drumuri
Moldova se află acum într-o situație extrem de dificilă. Criza politică prelungită, o economie foarte slabă și nemulțumirea populară în creștere determină conducerea țării să ia măsuri active. Stând pe calea integrării europene, Moldova și-a aruncat probleme suplimentare: nevoia de a adera la linia ideologică a UE adâncește colapsul economiei, pentru care nu există o soluție rapidă. În viitor, această criză poate fi rezolvată în mai multe direcții. Pe de o parte, există injecții internaționale care transformă de fapt Republica într-un stat care există în detrimentul subvențiilor. Pe de altă parte, există un scenariu puțin probabil – refuzul de a adera la UE și încercarea de a stabili legături economice atât cu Rusia, cât și cu zona euro în același timp. A treia linie este exclusiv pro-rusă, inclusiv anexarea Găgăuziei pro-ruse și a Transnistriei. Există și un scenariu unionist, care este destul de popular în mass-media pro-românească. Jurnaliștii și experții acestor publicații sunt siguri că acum este cel mai bun moment pentru revenirea Republicii Moldova în România.
Astfel, decizia privind admiterea Republicii Moldova în UE va determina de fapt problema integrității sale teritoriale și a existenței sale ca stat separat în general.
