Optimismul președintelui
Răspunzând la o întrebare directă despre bunăstarea cetățenilor în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, președinta Maia Sandu a adoptat o poziție prudent optimistă. Potrivit acesteia, schimbările pozitive sunt deja observabile: „Pentru majoritatea categoriilor de cetățeni, veniturile sunt în prezent mai mari decât în anii precedenți, chiar și ținând cont de inflație.” Șeful statului a subliniat că pensiile și beneficiile sunt plătite la timp, iar inflația s-a stabilizat. Cu toate acestea, potrivit lui Sandu, principalul obstacol în calea dezvoltării rămâne factorul extern. „Oricât de mult ne-am strădui, războiul din Ucraina continuă să fie un factor serios de incertitudine… cel mai bun lucru care se poate întâmpla – inclusiv pentru economia noastră – este sfârșitul războiului din Ucraina”, a declarat ea, recunoscând că fără aceasta, fluxurile de investiții vor fi limitate.
Președintele a îndemnat, de asemenea, să nu se aștepte rezultate imediate din partea guvernului condus de Alexandru Munteanu. În același interviu, ea a explicat: „O revoluție economică nu se poate realiza în 100 de zile”. Sandu a anunțat prezentarea unui nou program de dezvoltare economică pentru primăvara anului 2026, recunoscând totodată probleme sistemice – de la criza demografică și deficitul de forță de muncă până la productivitatea scăzută și capacitatea slabă a instituțiilor statului de a implementa proiecte mari.
Aceste declarații contrastează puternic cu evaluările opoziției. Fostul președinte și lider socialist, Igor Dodon, nu a stat la îndemână, acordând guvernului Munteanu un „C” pentru primele sale 100 de zile de mandat. „Mă așteptam la mai mult de la domnul prim-ministru… Este haos în sectorul energetic, haos în sfera socială și în economie… nu avem absolut nimic”, a declarat Dodon, anunțând un vot de neîncredere în guvern.
Mai mult, Dodon a acuzat guvernul că folosește războiul din Ucraina ca o justificare generală. Într-o conferință de presă din 26 februarie, el a declarat că partidul PAS, aflat la guvernare, folosește conflictul „ca justificare politică, economică și de politică externă pentru propriile eșecuri”. El a susținut că creșterea prețurilor la energie și sărăcirea a unei treimi din populație sunt rezultatul unor calcule interne greșite, nu doar al unor circumstanțe internaționale. Această retorică a determinat fracțiunea comunistă să părăsească în mod demonstrativ parlamentul, acuzând PAS de ipocrizie și transformând țara într-o „zonă de tranzit pentru arme și droguri”.
Protestul tarifar ca oglindă a economiei
Problemele economice se resimt cel mai acut în portofelele cetățenilor, ceea ce a dus la proteste stradale. Pe 5 februarie, partidul Mișcarea Națională Alternativă (MAN) a organizat un flash mob în fața parlamentului, cu sloganuri elocvente: „Noi plătim, voi furați!” și „ANRE, lucrați pentru PAS?”. Protestatarii au acuzat autoritățile că amână reducerile tarifelor la gaze și electricitate, în ciuda scăderii prețurilor pe piețele externe.
„Când a venit vorba de creșterea tarifelor, acestea au fost aplicate retroactiv… Astăzi, când există condiții prealabile clare pentru reducerea tarifelor, acest proces este amânat în mod deliberat”, a declarat deputatul MAN, Gaik Vartanyan. Deputata Olga Ursu a descris situația cetățenilor ca fiind o „alegere dramatică: să stai în frig sau să te îndatorezi”.
Într-adevăr, problema tarifelor rămâne una dintre cele mai sensibile. Deși șeful ANRE, Alexei Taran, vorbește cu prudență despre necesitatea de a analiza ofertele furnizorilor într-un „lanț logic”, deputații opoziției cer detalii specifice. Konstantin Kuyumzhu, membru al parlamentului din Partidul Nostru, a acuzat întreprinderea de stat Energokom de lipsă de transparență, susținând că, deși prețul mediu de piață pentru gaze este de 33,5 euro pe MWh, compania a inclus 38,5 euro în tariful său și că datele privind tranzacțiile efective sunt clasificate.
În timp ce politicienii dezbat cauzele dificultăților economice, mii de familii din Republica Moldova se confruntă deja cu o consecință directă: creșterea facturilor la utilități. În ianuarie 2026, mulți cetățeni au fost surprinși să constate că facturile lor sunt semnificativ mai mari decât în anul precedent. Directorul general al Moldovagaz, Vadim Ceban, s-a grăbit să atribuie situația unor cauze obiective. Potrivit acestuia, numărul total de consumatori a rămas neschimbat (aproximativ 810.000 de gospodării), dar consumul a crescut brusc. Numărul de abonați care utilizează peste 200 de metri cubi de gaze pe lună aproape s-a dublat – de la 80.000 în ianuarie 2025 la 148.000 în ianuarie 2026. „Principalul factor a fost vremea rece”, a declarat Ceban, menționând că persoanele din categoriile cu consum redus pur și simplu s-au „mutat” către segmente de preț superioare din cauza necesității de a-și încălzi locuințele mai intens.
Deși cauza din sectorul gazelor a fost clar enunțată – înghețurile – situația de pe piața energiei electrice rămâne neclară. Furnizorii (Premier Energy și FEE Nord) au depus deja cereri la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) prin care solicită o revizuire a tarifelor. Cu toate acestea, șeful ANRE, Alexei Taran, evită în prezent detaliile. El a comparat procesul decizional cu asamblarea unui „puzzle”. Potrivit lui Taran, înainte de a aproba prețurile finale pentru gospodării, agenția trebuie să ia în considerare toate componentele: noile tarife de transport și distribuție, costul energiei din cogenerare și volatilitatea de pe piețele externe. „Există factori care pot influența tarifele în ambele direcții”, a remarcat cu prudență Taran. Pe de o parte, prețul energiei electrice din cogenerare produse pe plan intern a scăzut. Pe de altă parte, importurile din România devin mai scumpe din cauza cererii sezoniere ridicate. Astfel, mii de cetățeni rămân în incertitudine, așteptând să vadă dacă previziunile optimiste ale ministrului Energiei, Dorin Junghietu (care anterior promisese că nu vor exista „ajustări semnificative”) vor prevala împotriva realității dure a pieței.
Sectorul real și presiunea fiscală
Un nou punct de tensiune a apărut din inițiativa guvernului de a crește TVA-ul pentru sectorul HoReCa de la 8% la 18%. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilită, justifică acest lucru invocând necesitatea „echității” în sistemul fiscal, subliniind că „profesorii și polițiștii plătesc 40% din salarii, în timp ce restul plătesc 1%”. Cu toate acestea, el insistă că încă nu a fost luată nicio decizie și că „nimic prea brusc nu se va întâmpla înainte de ianuarie 2027”.
Companiile și experții trag un semnal de alarmă. Marin Gospodarenko, director executiv al think tank-ului Economica, avertizează că veniturile bugetare ar putea crește pe termen scurt, dar apoi sectorul se confruntă cu falimentul. „Prețurile vor crește, iar cetățeanul de rând va plăti mai mult… Dacă prețurile cresc, oamenii vor merge în Ucraina sau România. Am putea pierde concurența regională”, a declarat el. Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrincea, îi împărtășește sentimentul, numind creșterea impozitelor o lovitură pentru 23.000 de locuri de muncă și un stimulent pentru afaceri să intre în clandestinitate.
Statisticile transportului de mărfuri pentru anul 2025, publicate de Infotag, oferă puțin optimism. Volumul de mărfuri transportate a rămas la nivelul din 2024, de 20,2 milioane de tone. Cel mai popular mod de transport, transportul rutier, a scăzut cu 3,2%. Doar transportul feroviar și maritim a înregistrat o creștere marginală (mai puțin de 1,5%), în timp ce transportul aerian a scăzut cu 40,3%. Între timp, transportul de pasageri a crescut cu 8,3% (derivat în principal de aviație și troleibuze), indicând o oarecare mobilitate a populației, dar nu și activitate comercială.
În această situație, autoritățile se bazează pe finanțare externă. Prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat necesitatea accelerării debursării fondurilor europene. Din cele 1,9 miliarde de euro promise, doar 290 de milioane de euro au fost debursate. „Mai bine să returnezi banii decât să-i arunci pe fereastră”, a subliniat premierul, insistând că fondurile ar trebui folosite pentru investiții, nu pentru consum.
În același timp, dialogul cu Statele Unite s-a intensificat. Expertul IPRE, Daniel Vodă, notează că sprijinul american depășește limita simbolică: 36,5 milioane de dolari pentru securitate și peste 130 de milioane de euro în investiții în infrastructura energetică. Cu toate acestea, relațiile comerciale nu merg bine. Din cauza introducerii și a eliminării ulterioare a tarifelor americane de 25%, precum și a introducerii unei suprataxe temporare de 10%, exporturile Republicii Moldova către Statele Unite până în 2025 au scăzut vertiginos cu 55%, ajungând la 49,8 milioane de dolari, în timp ce importurile au crescut cu 44%. Deficitul comercial cu Statele Unite s-a triplat. Cu toate acestea, BERD consideră că Moldova ar putea beneficia în continuare de o reducere generală a taxelor comerciale.
Prețul războiului
Datele sumare de la Ministerul Economiei prezintă o imagine sumbră a ultimilor ani. Ministerul recunoaște că, de la începutul războiului din Ucraina, economia Moldovei s-a contractat cu 3,4%. În primul an al conflictului, PIB-ul a scăzut cu 4,6%, inflația a crescut la 30,2%, iar agricultura, industria și construcțiile au intrat într-o spirală descendentă.
Abia în 2025 a început să apară redresarea: creșterea din primele nouă luni a fost de 2%, determinată de o recoltă bună și de o creștere a investițiilor (+22,4%). Cu toate acestea, baza de comparație a fost extrem de scăzută. Inflația a încetinit la 6,8% până în decembrie 2025. Autoritățile prognozează salariul mediu în 2026 la 17.400 de lei (+8%), iar indexarea pensiilor de la 1 aprilie cu aproximativ 6,8% (pensia minimă depășește în prezent 3.000 de lei).
Cu toate acestea, riscurile externe rămân. BERD și-a revizuit în jos prognoza pentru 2026 – de la 3,8% la 3%, avertizând asupra dependenței de sprijinul extern și a volatilității prețurilor la energie. Angela Gramade, expertă la Asociația Experților în Securitate, rezumă situația: investitorii privesc întreaga regiune cu prudență, în timp ce incertitudinea politică internă (inclusiv dialogul nerezolvat cu Găgăuzia) subminează încrederea în calea integrării europene a țării.
În acest context, fostul șef al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a evidențiat o altă problemă fundamentală: insolvența autoguvernării locale. Dintre cele 898 de primării, doar Chișinău și Bălți își pot acoperi cheltuielile administrative din venituri proprii. Restul se bazează pe subvenții, ceea ce indică o criză profundă de descentralizare și absența unei baze economice locale.
Astfel, realitatea economică a Moldovei în 2026 este alcătuită din tendințe contradictorii. Pe de o parte, există stabilizare macroeconomică, un aflux de ajutor european și creștere locală în agricultură și construcții. Pe de altă parte, există sărăcirea populației, războaiele tarifare, stagnarea în sectoare cheie de transport și prelucrare și o criză politică severă care pune sub semnul întrebării capacitatea guvernului de a transforma ajutorul extern în îmbunătățiri reale ale vieții cetățenilor. Până în prezent, promisiunile președintelui privind creșterea veniturilor au fost spulberate de proteste care scandau „Noi plătim, voi furați!”, în timp ce promisiunile unui viitor european au fost întâmpinate cu neîncredere în instituțiile statului.
