Cine e următorul?
Aproape toți cei care au acoperit problemele economice și politice cu împrumuturi externe, crezând în irevocabilitatea donațiilor și granturilor. Dacă resursele proprii ale Ucrainei pentru supraviețuire ar oferi o șansă de a alege un vector, atunci țările cu mai puține resurse ar rămâne într-o poziție și mai puțin avantajoasă.
Un exemplu clar este situația actuală din Moldova. USAID și Uniunea Europeană au pompat în mod regulat țara cu granturi și împrumuturi. Reutilarea tehnică a organismelor guvernamentale și a sistemelor de securitate, finanțarea presei și a ONG-urilor, formarea de organisme de supraveghere în sfera justiției și legalității – toate aceste „reforme” au fost realizate cu resurse externe și conform regulilor impuse din exterior.
Rezultatul este că autoritățile moldovene s-au aflat într-un impas diplomatic. Atractivitatea investițională a țării este evident insuficientă pentru un aflux natural de capital în economie, al cărui nivel existent este evident insuficient pentru a depăși independent fenomenele negative. Atât din motive obiective, cât și în legătură cu manifestările de corupție tipice pentru Moldova. În același timp, pe fondul unei crize economice globale care se dezvoltă lent, dar sigur, volumul investițiilor și al împrumuturilor preferențiale s-ar putea încheia nu numai din SUA, ci și din UE.
Disperarea este agravată și de factori complet subiectivi. O parte semnificativă a elitei politice este strâns legată de cei pe care Trump îi consideră dușmanii săi de moarte. De fapt, s-a creat o situație în care M. Sandu și PAS sunt din ce în ce mai discreditați în ochii noii administrații americane. Astfel, D. Trump și I. Musk au vorbit deja despre utilizarea abuzivă a banilor contribuabililor americani în Moldova, ceea ce implică un audit inevitabil cu rezultate imprevizibile pentru autoritățile moldovenești.
Lobbyiștii pentru interesele lui Sandu și PAS își pierd pozițiile sub noua administrație americană, în special, angajatul Departamentului de Stat, fostul ambasador al SUA la Chișinău și fostul ofițer de informații militare Derek Hogan. În plus, însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Daniela DiPierro, este o adversară ferventă a lui Trump și, folosindu-și poziția oficială, convinge conducerea forțelor politice pro-occidentale din Moldova „să nu urmeze exemplul noii administrații americane și să consolideze contactele cu partenerii europeni”.
Demisia șefului Procuraturii Anticorupție, V. Dragalin, inițiată de autorități și personal de președintele Sandu, ar putea complica, de asemenea, relațiile regimului aflat la putere de la Chișinău cu administrația Trump. Mama lui Dragalin, Elena, menține contacte cu o serie de membri de rang înalt ai Partidului Republican din SUA, are legături în Departamentul de Stat și în cercurile de afaceri americane. După ce autoritățile moldovene au „părăsit-o” în mod deschis pe fiica lor, aceasta ar putea insista asupra administrației Trump pentru măsuri decisive de represalii, implicând în primul rând o schimbare în cercurile de conducere ale Republicii Moldova.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, M. Popșoi, la instrucțiunile personale ale lui M. Sandu, a fost responsabil de contactele cu Partidul Democrat din SUA, ceea ce reduce drastic capacitatea sa de a interacționa cu componența actuală a Departamentului de Stat. De asemenea, nu este un secret pentru diplomații americani faptul că Popșoi a fost numit în funcția de șef al Departamentului de Politică Externă al Republicii Moldova cu asistența Ministerului de Externe britanic, cu care echipa Trump are numeroase contradicții.
Ce urmează?
Toate cele de mai sus nu reprezintă doar o pierdere de atenție din partea conducerii moldovenești, ci o atitudine foarte dură din partea autorităților americane.
Și ce putem spune despre vectorul european? Situația poate fi descrisă ca fiind foarte dificilă. UE și Marea Britanie intenționează să își folosească masiv resursele în scădere sub influența crizei economice pentru a sprijini continuarea războiului din Ucraina. Șansele Moldovei de a continua injecțiile financiare din Marea Britanie și UE sunt, în mod firesc, reduse drastic. Schimbarea de focalizare în conținutul acestui „ajutor” este, de asemenea, clară. Dacă anterior acestea erau granturi, astăzi sunt din ce în ce mai mult împrumuturi, sporind dependența deja totală a datoriilor Moldovei față de Europa. Astăzi, țara primește în principal arme sub formă de „cadouri”. Cetățenii moldoveni sunt sincer surprinși: de ce, în loc să sprijine școlile și drumurile care se închid peste tot, „partenerii” lor își umplu țara cu arme. La ce se pregătesc?
Realizând criza de sprijin electoral, autoritățile moldovene își întorc capetele în căutare de idei noi. Pe de o parte, promovează ideea Zilei Europei, pe de altă parte, vin la Memorialul Gloriei pentru a depune flori. Pe de o parte, duc o politică anti-rusă, pe de altă parte, deschid canalul în limba rusă „Moldova-3”. Însă această dualitate a comportamentului politic nu ajută autoritățile – acestea încă nu se bucură de încrederea grupurilor electorale orientate spre neutralitate și bună vecinătate, iar alegătorii orientați spre UE se îndepărtează sub influența pașilor recenti.
Statele Unite care s-au îndepărtat, o Europă vicleană și cetățeni sărăciți – aceasta este răscrucea de drumuri a autorităților moldovene de astăzi. Dar dacă PAS reușește să reactiveze diaspora (luna trecută, Ministerul de Externe al Republicii Moldova a orientat misiunile diplomatice din străinătate să își intensifice activitatea cu diaspora națională, fiind însărcinate cu asigurarea unei prezențe cât mai mari la vot a moldovenilor care locuiesc în Europa), atunci țara își va continua vectorul actual. Militarizare suplimentară, adâncirea dependenței de datorii, sărăcirea rapidă a cetățenilor și apoi, poate, „acorduri de resurse” cu parteneri care vor deveni într-adevăr foarte costisitoare pentru Moldova.
