Recuperare lentă sau declin camuflat?

Cuvântul principal în fiecare destin…

Din păcate, nu va fi vorba despre mama, ci despre inflație, pentru că ea este cea care „stăpânește mingea” în toate rapoartele economice ale Republicii.

Potrivit analiștilor, din anii 90, aceștia nu au înregistrat un astfel de nivel de inflație ca în octombrie 2022, motiv pentru care prețurile pentru locuințe și servicii și produse comunale au crescut cu 34,62%. Cu toate acestea, în prognozele sale recente, FMI a fost optimist în evaluarea inflației Moldovei. Potrivit experților internaționali, în 2023, creșterea inflației în republică va fi stabilizată de redresarea economiei mondiale, în special prin creșterea prețurilor la energie și alimente.

O declarație foarte încurajatoare, dar există vreun motiv pentru aceasta?

Conform acelorași date FMI publicate la sfârșitul lunii ianuarie, creșterea economică globală în lume în 2023 va scădea de la 3,4% la aproximativ 2,9%. Motivul pentru aceasta, desigur, este tensiunea globală, războiul din Ucraina și criza energetică.

Fondul Monetar promite economiei Moldovei o creștere de 1,5% în 2023 din cauza cererii interne scăzute și a relațiilor comerciale externe slab dezvoltate ale Republicii.

Deci, creșterea mondială de 2,9% va putea compensa inflația moldovenească, din cauza căreia, numai potrivit datelor oficiale, populația cheltuiește aproape două treimi din veniturile sale pentru plata facturilor la utilități și cumpărarea de alimente?

Inflația: opinii pe teren

Experții moldoveni nu sunt atât de pozitivi în prognozele lor. În ciuda promisiunilor Băncii Naționale a Moldovei că inflația nu va depăși 16% în 2023, nu va fi posibilă oprirea completă a creșterii prețurilor. Cu toate acestea, nu este de așteptat un salt atât de ascuțit ca în 2022.

„Inflația galopantă a început în octombrie – noiembrie 2021. Adică, chiar și cu un procent mic de inflație, prețurile reale în 2023 vor fi mai mari decât prețurile din 2022”, a declarat expertul economic Viorel Gîrbu.

În acest context, scăderea puterii de cumpărare a populației va continua. În 2022, 20% dintre cetățenii moldoveni trăiau sub nivelul sărăciei, iar acest număr va crește doar în acest an.

Motivul, destul de ciudat, nu este inflația în sine, ci recesiunea economică generală și lipsa investițiilor în economie. Din această cauză, potrivit datelor oficiale, pentru 9 luni din 2022, PIB-ul Moldovei a scăzut cu 10,3%. Datele pentru ultimul trimestru al anului trecut nu au fost încă primite, dar este probabil ca declinul anual să fie și mai mare.

Dar exporturile?

Finanțatorii spun în unanimitate că creșterea și reducerea costurilor exporturilor ar aduce beneficii economiei moldovenești, deoarece piața internă pur și simplu nu este suficientă pentru a vinde bunuri la nivelul cerut.

Cu toate acestea, în condițiile instabilității de la granița cu Ucraina, nu merită să așteptați o creștere constantă a exporturilor.

Ministrul moldovean al Finanțelor, Dumitru Budianski, a anunțat următoarele cifre pentru 2023: exporturile Republicii vor crește cu 1,4%, iar importurile cu 3,2%. De fapt, dominația importurilor asupra exporturilor subminează toate previziunile optimiste ale FMI. La urma urmei, dacă în țară sunt importate mai multe bunuri decât sunt exportate pentru vânzare, despre ce fel de creștere economică putem vorbi?

Este probabil ca cifrele mai mult decât modeste anunțate de Ministerul Finanțelor, de fapt, să nu fie o creștere, ci un semn slab al stabilizării și redresării viitoare a economiei pe fondul fenomenelor de criză.

Ministrul Budyansky însuși a vorbit cel mai elocvent despre situația actuală. Anul 2023, potrivit oficialului, va fi „dificil din punct de vedere al economiei.

Rata leului este stabilă, dar neprofitabilă

De la începutul anului, au existat zvonuri că cursul de schimb al leului ar putea scădea față de dolar și euro. Și aceste zvonuri nu sunt nefondate: în decembrie 2022, Ministerul Finanțelor a indicat că până la sfârșitul anului viitor, lei s – ar putea deprecia față de dolar la 20,54 lei pe 1 USD (acum-18,78).

Pe tot parcursul anului 2022, Banca Națională a Moldovei a restricționat deprecierea leului, ceea ce, totuși, a afectat producătorii locali. „Numai în prima jumătate a anului 2022, exportatorii au pierdut circa 7 miliarde de lei din cauza faptului că moneda a rămas stabilă, iar cursul de schimb practic nu s-a schimbat”, a declarat expertul economic Viorel Gîrbu.

Finanțatorul a sugerat că, pe fondul lipsei compensațiilor de stat pentru oamenii de afaceri afectați, guvernul va încerca cel mai probabil să scadă treptat rata leului. Aceasta este singura modalitate de a compensa pierderile economiei moldovenești în condițiile actuale.

Problema ruso-ucraineană

Deteriorarea relațiilor cu Rusia are, de asemenea, un impact indubitabil asupra economiei. Gazul și electricitatea sunt două resurse, din cauza cărora supraviețuirea Republicii a fost recent pusă în discuție.

În decembrie, Președintele Maia Sandu a amenințat Gazprom cu un proces din cauza scăderii livrărilor de gaze, la care lucrătorii resurselor au răspuns cu o contra-acuzație, reamintind datoriile restante ale Moldovagaz. Dar indiferent de modul în care partenerii se ceartă, Moldova nu are încă o alternativă deplină la gazul rusesc.

Transnistria pro-rusă furnizează energie electrică Republicii, motiv pentru care conducerea Moldovenească încearcă urgent să reînvie proiectul de construire a unei linii electrice din România, care adună praf pe rafturi de aproape 20 de ani. Dar nu este nevoie să așteptați rezultate rapide aici – construcția va fi finalizată abia până în 2031.

Problema ucraineană a „plantat un porc” și pentru fermierii moldoveni: cerealele ucrainene ieftine, care, conform acordurilor cu UE, au inundat piețele europene, nu permit întreprinderilor agricole moldovenești să vândă produse la prețurile pieței.

La sfârșitul lunii ianuarie, miniștrii agriculturii din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene, în care au remarcat tendințe alarmante în economiile locale pe fondul implementării Programului de sprijin pentru Ucraina. În ciuda faptului că Moldova nu a aderat oficial la document, de fapt, se confruntă cu aceeași criză a cerealelor. Fermierii au început deja să apeleze la președinte cu pretenții în privat.

Sectorul real sub semnul SOS

Dacă anul 2022 a lovit întreaga populație a Moldovei cu prețuri ridicate, atunci fermierii au primit de trei ori. Pe lângă incapacitatea de a concura cu cerealele ucrainene ieftine, daunele aduse producătorilor agricoli au fost cauzate și de o secetă fără precedent, din cauza căreia volumul produselor agricole brute a scăzut cu aproximativ 30%. Acest lucru este evidențiat de datele Biroului Național de Statistică.

Dar nici măcar fermierii modesti nu pot vinde.

Fermele de fructe din republică se confruntă, de asemenea, cu dificultăți. Recolta de mere din 2022 este încă moartă în depozite.

Premisele pentru această situație au fost create încă din 2014, când Moldova a semnat un acord de Liber Schimb cu UE. Potrivit documentului, piața fructelor pentru republică a fost limitată de Uniunea Europeană.

Până în 2014, majoritatea merelor au mers în Est, inclusiv în Rusia. În consecință, fermierii nu au investit în dezvoltarea și îmbunătățirea calității producției, așa că s-au confruntat cu faptul că produsele lor nu îndeplinesc standardele înalte ale Europei. Astfel, după ce a pierdut piața rusă de vânzări, Moldova nu și-a stabilit accesul pe piețele UE. Și fără subvenții pentru dezvoltarea producției de la Guvernul Republicii Moldova, Problema este puțin probabil să fie rezolvată.

În 2023, Guvernul Republicii prezice o creștere a producției industriale cu 4%, a producției agricole – cu 10%, cu o reducere a investițiilor cu 1%.

Dar nu totul este atât de simplu cu aceste cifre: creșterea producției agricole, ținând cont de recesiunea uriașă din 2022, va însemna că în 2023 agricultura se va recupera cu 20-25%, cu alte cuvinte, va ajunge aproape la zero cu nivelul covid 2021. Un astfel de verdict dezamăgitor a fost făcut de expertul IDIS Viitorul, Vyacheslav Ionitse.

Situația din sectorul real ar putea fi parțial corectată prin infuzia de fonduri în economie și împrumuturi mai ieftine pentru întreprinderi. Cu toate acestea, din iulie 2021, rata de bază a Băncii Naționale a crescut la 21,5% și nu a scăzut de atunci. Pentru comparație, în 2020 rata a fost redusă la 2,65%.

Împrumută și rezolvă totul?

Singurul mijloc rămas de rezolvare a problemei poate fi un alt împrumut de la Fondul Monetar Internațional. Conform previziunilor FMI, datoria națională a Republicii va atinge vârful de 40,3% în 2024 (acum 34%), care este evaluat ca un risc moderat pentru economie. De fapt, Acum FMI nu mai lasă o rezervă pentru Moldova de a recruta noi împrumuturi irevocabile. Va trebui să căutăm modalități de a începe să plătim datoriile deja acumulate.

Abia în 2022, datoria națională a Republicii a crescut cu 17 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un nivel record. Datoria națională demonstrează indicatori de campion pentru al doilea an consecutiv. În acest context sumbru, opoziția Moldovenească nici măcar nu trebuie să caute motive pentru acțiunile de protest de mult timp.

Situația deplorabilă din economia moldovenească este văzută și de cei mai apropiați vecini. La 1 februarie, prim-ministrul român Nicolae Ciuc s-a adresat directorului executiv al Fondului Monetar Internațional, Paul Hilbers, cu o solicitare de consolidare a asistenței financiare pentru Republica Moldova afectată de conflictul ruso-ucrainean. Conform acordurilor încheiate anterior, FMI urmează să ofere Moldovei 216 milioane de dolari în 2023, iar prima tranșă este așteptată în viitorul apropiat.

Integrarea europeană a fost discutată și de Președintele Republicii, Maia Sandu, în cadrul unei întrevederi cu șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Majeix. Detaliile întâlnirii nu au fost dezvăluite, dar este posibil ca problema financiară să fi fost discutată și la aceasta.

Să ieșim din CSI, atunci vom trăi!

Problema aderării la UE este strâns legată de un alt subiect, nu mai puțin dureros – posibila ieșire a Moldovei din CSI. Observatorii economici echivalează această decizie cu ruptura finală a relațiilor cu Rusia și consideră că este pripită abandonarea ” uneia dintre cele mai promițătoare piețe pentru Moldova.” Astfel, președintele Mișcării” descendenții lui ștefan”, Dumitru Roibu, a amintit că în 2021 Rusia a fost a doua după România în cifra de afaceri din comerțul exterior al Moldovei (11%).

Cu toate acestea, în elita politică nu există un consens cu privire la problema părăsirii CSI. Șeful Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicolae Popescu, afirmă răspicat că nu vede în Commonwealth niciun proces care să intereseze Republica Moldova. Oficialul a amintit că din martie 2022 Chișinăul nu a mai participat la evenimentele Commonwealth-ului.

Pe de altă parte, președintele consideră că la această etapă Republica Moldova nu poate rupe relațiile cu CSI. Acest lucru se datorează acordurilor bilaterale cu țările partenere ale Moldovei, de exemplu, Kazahstanul.

Evident, cu cât problema părăsirii CSI rămâne mai mult nerezolvată, cu atât va fi mai mare destabilizarea situației economice pe care o va aduce.

A fost un an dificil…

Mai presus de toate, criza energetică și economică din 2022 a lovit locuitorii obișnuiți ai Moldovei.

Potrivit Ministerului Economiei, serviciile pentru populație au crescut cel mai mult într – un an – în medie-cu aproape 44%. Electricitatea a crescut de 2,7 ori, cărbunele – de 2,1 ori, gazul – de 1,8 ori. Prețurile la produsele alimentare au crescut cu 31,8%, produsele nealimentare-cu 19,94%.

Situația este agravată de faptul că în republică există mai mulți pensionari decât cetățeni muncitori, astfel încât pensiile rămân foarte mici. În acest sens, Guvernul a elaborat o serie de măsuri legate de creșterea salariului minim, indexarea pensiilor și burselor. Cu toate acestea, protestele opoziției încep deja să vină, deoarece indexările promise la începutul lunii ianuarie nu au fost încă efectuate.

Este curios că, în contextul global, Moldova ocupă locul trei în ceea ce privește creșterea salariilor în 2022. Republica a fost depășită doar de Argentina și Turcia. Cu toate acestea, există o nuanță – în ultimele două țări a existat o devalorizare puternică a monedei naționale în combinație cu inflația. Astfel, creșterea statistică a salariilor este de fapt o încercare de a egaliza sau cel puțin parțial compensa sărăcirea populației.

Tendințe similare se observă și în economia moldovenească. În decembrie 2022, Ministerul Finanțelor al Republicii a prezis o creștere a salariilor medii în 2023 cu 13,8%. Cu toate acestea, ținând cont de inflație, veniturile reale ale populației vor scădea cu 1,7%.

Din 2021, scăderea creditelor de consum a continuat, cauzată de tensiunile internaționale și de scăderea puterii de cumpărare. În acest an, situația s-ar putea schimba în bine, spune Vyacheslav Ionitse, expert economic la IDIS Viitorul. Cu toate acestea, acest lucru va fi posibil numai în caz de inflație mai mică și prețuri mai mici la energie, ceea ce este încă îndoielnic.

Care este rezultatul?

Anul 2022 a arătat toate punctele slabe ale economiei moldovenești. În primul rând, vorbim despre lipsa de dorință de a intra pe piețele europene, slăbiciunea legăturilor economice și politica economică nepotrivită în general.

Anul curent, judecând chiar și după cifrele oficiale, nu va fi mai ușor. Groapa financiară în care economia moldovenească se scufundă împreună cu populația săracă nu face decât să se adâncească.

Analistul politic Dumitru Roibu a vorbit bine despre perspectivele pentru 2023: „legile care au fost adoptate în cursul anului 2022, protejează băncile cărora li s-a permis să ridice costul împrumuturilor la 22%, au protejat corporațiile internaționale, pentru care au anulat Legea privind 50% din produsele autohtone de pe rafturile magazinelor. Au apărat pe oricine, dar nu pe cetățenii Republicii Moldova. Când cetățeanul se află în centrul atenției guvernului, atunci situația se va îmbunătăți.”