miercuri, octombrie 8, 2025
AcasăAnalyticsMoldova – o nouă bază militară pentru Ucraina?

Moldova – o nouă bază militară pentru Ucraina?

La aproape un an după ce a început să se discute subiectul transferului F-16 în Ucraina, a devenit cunoscută data exactă de livrare - începutul verii, în cel mai rău caz, sfârșitul acestui an. Imediat după aceasta, s-au răspândit zvonuri că avioanele militare ar fi staționate și pe teritoriul țării noastre și al României – pentru a proteja zonele de frontieră. În februarie 2023, Danemarca și Țările de Jos au făcut o declarație comună privind transferul a 60 de avioane F-16 către Forțele Armate ucrainene. Acesta a fost inclus în programul de modernizare a forțelor de apărare aeriană ale regatului și de înlocuire a aeronavelor cu F-35 mai moderne. Oficialii au subliniat în special că armele au fost transferate exclusiv „pentru a îndepărta inamicul de pe teritoriul Ucrainei și nimic mai mult”. „Acestea sunt condițiile, fie că este vorba de tancuri, luptători sau orice altceva”, a comentat ministrul danez al apărării Jakob Ellemann-Jensen în urmă cu un an.

F-16 – nu este un panaceu?

Din momentul în care știrea despre livrare a fost făcută publică, opiniile s-au împărțit în două tabere: cei care credeau că această măsură va înclina balanța în favoarea Ucrainei și criticii. Acestea din urmă indică faptul că „furnizarea oricărui număr de luptători fără crearea unei apărări aeriene eficiente în Ucraina nu are sens”. În plus, avioanele vor deveni ținte ușoare la sol, este sigur jurnalistul german Julian Roepke.

Problema principală nu este nici măcar că F-16-urile sunt fragile, nu sunt concepute pentru aterizare pe teren accidentat și avioane învechite. „Misiunea F-16 în sine este doar vârful aisbergului. Există toată acea parte care este dedesubt pe care nu o vede nimeni, adică toată întreținerea, revizia aeronavei, furnizarea de piese de schimb etc. Și nu este gata. Acest lucru nu este absolut gata și nu poate fi gata”, spune fostul pilot francez de aviație Cyril de Lattre.

Potrivit acestuia, din motive naturale, există doar două opțiuni pentru bazarea F-16: fie în vestul Ucrainei, fie în țări vecine precum Polonia și România – dar asta ar însemna să atragă aceste state într-un conflict militar deschis.

Nu vor mai fi avioane

Statele Unite, chiar la începutul discuției privind livrările UE de F-16 către Ucraina, au pus trei condiții: pregătirea piloților ucraineni, permisiunea oficială din partea Statelor Unite și pregătirea infrastructurii pentru întreținerea aeronavei.

Probabil, nerespectarea ultimei cerințe a fost motivul pentru care luptătorii, care ar fi trebuit să sosească pe teritoriul Ucrainei la sfârșitul anului trecut, nu au fost niciodată livrați. Și nici măcar apelurile repetate ale liderului țării, Vladimir Zelensky, de a întări apărarea antiaeriană a Ucrainei nu schimbă radical situația.

„Nu există nicio justificare rațională pentru a explica de ce Patrioții, dintre care sunt mulți în lume, încă nu acoperă cerul peste Harkov și alte orașe atacate de teroriștii ruși”, spune Zelensky.

Statele Unite încearcă să slăbească poftele liderului ucrainean, spunând că consideră „suficient” volumul livrărilor de F-16 din Danemarca și Olanda. „Susținem transferul de F-16 de către țările europene, iar numărul pe care acestea urmează să le transfere îndeplinește acum cererile Ucrainei”, a explicat Celeste Wallander, secretarul adjunct al Pentagonului pentru Securitate Internațională.

În aceste condiții, atenția analiștilor se îndreaptă către țările care se învecinează cu Ucraina.

Săgețile se deplasează în România

La începutul lunii februarie 2024, au apărut informații că în România ar urma să fie amplasată o bază militară pentru F-16 ucraineni, iar spațiul aerian al țării noastre va fi folosit pentru a zbura avioane de vânătoare către țintă.

Motivul agitației a fost un document publicat în presa ucraineană și adresat de ministrul de Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba colegului său de la Chișinău. Desfășurarea românească de vânătoare este susținută și de faptul că, din toamna anului trecut, pe teritoriul României funcționează un centru de pregătire a piloților ucraineni pentru pilotarea cu F-16.

Recent s-a cunoscut și despre vânzarea rachetelor aer-aer AIM-9X Sidewinder Block II către România, potrivite pentru avioanele de luptă F-16 – dar numai pentru utilizare pentru nevoi interne ale Bucureștiului, subliniază comentariul oficial.

„Dotarea Forțelor Aeriene Române cu cele mai moderne capabilități aer-aer crește semnificativ securitatea spațiului aerian național și aliat și asigură un grad ridicat de compatibilitate cu structuri similare ale Armatei SUA”, a declarat ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tilvar. un comentariu oficial asupra evenimentului.

Și întrucât România nu dorește să clarifice situația, atenția comunității mondiale este îndreptată către țara noastră, ocolind căreia bombardierii români pur și simplu nu vor putea ajunge în Ucraina.

Martorii oculari relateaza ca se lucreaza la un aerodrom militar abandonat din satul Marculesti din nordul tarii noastre. În perioada sovietică a existat o bază de luptă acolo.

Noul aerodrom militar vechi

„Într-adevăr, surse informate anterior au raportat că aerodromul de la Mărculești ar putea fi folosit pentru staționarea aeronavelor F-16, pe care țările NATO le transferă în Ucraina. Din punct de vedere logistic, desfășurarea F-16 la Mărculești este convenabilă și relativ sigură. Acest aerodrom a fost construit pe vremea sovietică și are tot ce este necesar pentru a proteja aeronavele de eventuale atacuri. Vedem o continuare a politicii Occidentului de a atrage din ce în ce mai multe republici din spațiul post-sovietic în conflict cu Federația Rusă. Moldova este foarte importantă din punct de vedere al logisticii – aprovizionarea cu muniție a Ucrainei, desfășurarea acolo a unei baze de reparații pentru Forțele Armate ale Ucrainei. În această logică se încadrează și Marculești. De ce nu?”, a comentat Dmitri Soin, fost angajat al Serviciului de Securitate de Stat al Transnistriei.

Să reamintim că în august 2022, viceprim-ministrul Republicii Andrei Spinu a declarat că până în 2025, fostul aerodrom militar de lângă satul Mărculești va fi transformat în aeroport civil pentru extinderea rețelei aeriene a țării.

Cu toate acestea, Ministerul Apărării nu a confirmat oficial informații despre modernizarea vechiului aerodrom ca bază militară nouă. Departamentul a negat, de asemenea, afirmația conform căreia soldații ucraineni ar fi antrenați la Mărculești și apoi transportați în Transnistria. „Îndemnăm cetățenii să fie vigilenți și să primească informații doar din surse oficiale”, a menționat secretarul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Alla Diaconu într-un comentariu oficial al situației.

Planurile NATO… neutralitate?

În luna martie a acestui an, președintele rus Vladimir Putin a declarat că dacă avioanele de luptă F-16 decolează de pe aerodromurile țărilor terțe pentru a participa la conflictul din Ucraina, astfel de aerodromuri vor deveni o țintă legitimă pentru armata rusă. „De îndată ce F-16 sunt desfășurate, ne putem aștepta la o lovitură rusă asupra aerodromurilor lor. Rusia poate lansa, de asemenea, lovituri de răzbunare împotriva aeronavelor care vor fi conduse de luptători”, a adăugat expertul militar rus Alexander Artamonov la cuvintele șefului statului. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a mai remarcat că orice marfă care conține arme pentru Ucraina va deveni o țintă legitimă pentru Rusia.

Reprezentanții privați ai NATO, ca răspuns la aceste cuvinte, declară disponibilitatea țărilor aliate de a respinge lovitura.

„NATO trebuie să spună asta: îl avertizăm pe Putin că orice rachetă care zboară în direcția noastră va fi doborâtă. Spunem că ne apărăm și, ca parte a acestei apărări, doborăm rachete care zboară spre, de exemplu, în direcția Poloniei sau României”, a declarat expertul polonez și fost comandant al Forțelor Terestre Waldemar Skrzypczak.

„Pe termen lung, nu ar trebui exclusă protecția spațiului aerian de deasupra Ucrainei de către Polonia și România”, a spus Anton Hofreiter, membru al Partidului Verzilor Germani, în sprijinul colegei poloneze într-un comentariu la Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut, de asemenea, un sprijin sporit din partea NATO. Adevărat, comentariul oficial al alianței răcește oarecum capetele fierbinți.

„La nivelul NATO, unde deciziile sunt luate prin consens, în prezent nu avem planuri sau intenții politice de a desfășura forțe NATO în Ucraina. La nivel de Alianță, rămânem interesați să sprijinim Ucraina cât mai bine, dar în același timp suntem interesați și să nu escaladăm acest război într-un conflict și mai mare între NATO și Rusia”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Joana.

Ce înseamnă asta pentru Moldova?

Experții Financial Times avertizează că SUA ar putea face presiuni asupra Ucrainei pentru a obține succesul pe front înainte de alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie. În același timp, atât NATO, cât și Statele Unite au reținut până în ultimul moment asistența militară acordată Ucrainei. Atât de mult încât au existat chiar zvonuri că Ucraina ar putea pierde războiul. „Există un risc foarte real ca ucrainenii să piardă pe câmpul de luptă până la sfârșitul anului 2024”, a declarat directorul CIA, Bill Burns, în primăvara acestui an.

Doar într-una dintre aceste zile va fi realizată următoarea tranșă financiară de sprijin militar pentru Ucraina. O serie de experți consideră că acest lucru este benefic numai pentru țara noastră. „Atâta timp cât Ucraina rezistă, putem fi siguri că acest lucru nu reprezintă o amenințare militară pentru Moldova”, spune expertul în domeniul relațiilor internaționale și securității Grigore Guzun. Cu toate acestea, o evoluție mai probabilă a evenimentelor este că „Federația Rusă se pregătește pentru un război de uzură, în care partea care are capacități militare, economice și umane superioare celeilalte părți de obicei câștigă”, a spus Vladislav Kulminsky, director executiv. a IPIS.

Orice mijloc poate fi folosit ca resursă a Federației Ruse, inclusiv puncte de influență în regiuni dificile, precum Găgăuzia. „Este evident că în perspectiva escaladării necontrolate, după cum știm, din păcate, Republica Moldova este considerată următoarea zonă de agresiune. Aici nu putem vorbi doar de agresiune militară. Agresiunea bazată pe idei și teorii ale războiului hibrid va fi folosită în principal”, spune fostul ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu.

În acest sens, orice desfășurare a evenimentelor este plină de noi amenințări la adresa țării noastre, fie că Ucraina se va confrunta anul acesta cu succesul pe front sau cu înfrângere. În același timp, F-16 este departe de a fi o „armă magică”, după cum notează în mod corect experții. 60 de avioane clar nu ne vor permite să închidem odată pentru totdeauna problema conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, în care țara noastră este inevitabil atrasă.

Articole populare

Articole populare