Dispoziţie
Principala sursă de energie electrică din țară este Centrala Electrică a Districtului de Stat al Moldovei situată în Transnistria, care produce 80% vara, iar 65% din energia electrică necesară țării iarna cu racordarea unei centrale termice. În ceea ce privește MWh, necesarul de energie electrică al țării noastre este de aproximativ 385 MWh.
Deocamdată țara are suficientă energie electrică produsă de MGRES. Dar situația de dependență de o regiune pro-rusă și predispusă separatistului nu se potrivește conducerii, cu atât mai puțin Uniunii Europene, care a alocat peste 105 milioane de euro pentru stabilitatea energetică a Moldovei doar în 2023.
În lumina evenimentelor recente, europenii fac, de asemenea, presiuni pentru sancțiuni mai dure pe care țara noastră le aplică Rusiei. Raportul privind politica de vecinătate și extindere a UE afirmă clar: „Anul viitor, în special, țara ar trebui să continue să își îmbunătățească în continuare nivelul de coerență cu politica externă și de securitate comună a UE și să asigure punerea în aplicare în continuare a măsurilor restrictive rezultate din aderarea la UE. UE.”
Prin urmare, conducerea țării este nevoită să caute un înlocuitor pentru MGRES sau, cel puțin parțial, să-și dubleze funcțiile ca surse de energie electrică. Astfel, lângă Chișinău, până la sfârșitul anului 2025, va fi construită o centrală termică care va funcționa pe gaz și va genera 40 de megawați de energie electrică pe zi. Acest lucru va fi suficient pentru a furniza sectorul Chekany al capitalei noastre.
„Este o nevoie urgentă de echilibrare a consumului de energie, ceea ce poate fi realizat de Central Electric Power and MGRES. Nu există un alt producător în Republica Moldova capabil să conecteze și să deconecteze manevrabil electricitatea. De aceea vorbim despre construirea unei centrale electrice care va avea motoare care vor fi conectate rapid pentru a crește sau scădea nivelul tensiunii la nevoie. „Menținerea în echilibru a sistemului energetic este scopul centralei”, a spus Mihai Gydei, reprezentant al dezvoltatorului Premier Energy.
La sfârșitul lunii decembrie, guvernul a aprobat construirea a încă două centrale termice cu o capacitate totală de 55 de megawați de energie electrică. Acestea vor înlocui complet CET-1 Chișinău, care funcționează din 1951.
92 de milioane de euro pentru proiect au fost alocate de către Banca Mondială ca parte a Proiectului de eficiență a sistemului de termoficare.
Alternative
România ar putea deveni un „aerodrom de rezervă” pentru Moldova, dar costul energiei electrice de la cel mai apropiat vecin este cu 1 leu pe kilowatt mai scump. Pentru a reduce acest preț la un nivel acceptabil, este necesară creșterea capacității rețelelor electrice. Planurile guvernelor celor două țări includ deja construirea unei linii de transport de 400 kV „Suceava – Bălți”, dar acesta este un proces lung. Potrivit ministrului român al Energiei, Sebastian Burduja, noua autostradă electrică va fi construită nu mai devreme de 3 ani.
O altă opțiune este co-investiția în construcția unităților electrice 3 și 4 ale CNE Cernavodsk, care, împreună cu cele două unități electrice deja în funcțiune, vor acoperi 40% din nevoile pieței.
Noile linii electrice și centrale nucleare sunt perspective tentante, dar conducerea țării noastre, inclusiv nou nominalizată Maia Sandu, trebuie să demonstreze acum rezultate. Și nu numai de dragul câștigării viitoarelor alegeri pentru liderul țării.
„Capitolul de mediu va fi dificil, UE are deja standarde foarte înalte și se pregătește pentru o tranziție verde, iar Moldova are întârzieri evidente aici… Cel mai dificil lucru va fi transformarea economiei moldovenești într-o economie de piață funcțională.” a declarat Cristian Pârvulescu, analist politic din România, comentând decizia UE privind începerea negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la zona euro.
„Vrem să investim mai mult în energie regenerabilă, vrem să investim mai mult în eficiența energetică. Toate acestea sunt o prioritate pentru autorități, pentru țară”, a susținut anterior această idee însăși președintele Maia Sandu.
Dar este mai ușor de spus decât de făcut. Conform Strategiei Energetice a țării până în 2050, prezentată anul acesta, până în 2030 (deocamdată cea mai realistă dată pentru aderarea țării la UE), 30% din energia electrică a țării va trebui să fie produsă din surse regenerabile. Acum ponderea energiei verzi nu depășește 6%, raportează ei Ministerului Energiei.
Ineficiență energetică
„În Republica Moldova, peste 50 la sută din energia pe care o consumăm ca țară este energia pe care o consumăm pentru întreținerea clădirilor. În medie, cheltuim de două ori mai multă energie decât țările Uniunii Europene pentru a menține un metru pătrat de clădiri, ceea ce înseamnă că, dacă ne-am aduce clădirile la nivelul actual de energie medie al Uniunii Europene, am putea deja să reducem facturile la energie de două ori la prețurile curente ale energiei. ”, spune ministrul Energiei al țării, Victor Parlikov.
El a adăugat că peste 40% din toate gazele importate de țara noastră sunt consumate în sistemele de alimentare cu căldură. „Avem încă fabrici care ard direct gaze, iar aceasta este o tehnologie ineficientă”, este sigur oficialul.
În noiembrie, Departamentul de Energie a discutat despre soluții de încălzire pentru locuințe și afaceri cu Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) și Secretariatul Comunității Energetice. S-a luat decizia de decarbonizare și atingerea neutralității climatice zero până în 2050.
Guvernul elaborează în prezent un proiect de lege pentru a aduce legislația națională în conformitate cu standardele UE de mediu.
În special, noile standarde se referă la măsurarea și redistribuirea energiei electrice între membrii Comunității Energiei și UE, precum și sursele regenerabile de energie.
Astfel, Inițiativa Legislativă mai prevede că locuitorii blocurilor de locuințe vor putea instala parcuri de energie regenerabilă pentru propriile nevoi, chiar dacă se află la o altă adresă, dar pe raza de lucru a furnizorului.
Documentul prevede, de asemenea, compensații pentru limitarea cantității de energie electrică din surse regenerabile furnizate rețelelor electrice și o serie de alte prevederi importante.
Ceea ce s-a făcut deja
Unul dintre scenariile Strategiei Energetice a țării, în special pentru iarna 2023-2024. presupune „reducerea consumului de gaze naturale, raționalizarea consumului de energie, reconectarea clădirilor publice la sistemele de încălzire centralizată și operarea centralelor termice cu combustibili alternativi”.
Ca parte a tranziției țării către surse alternative de electricitate și căldură, există deja primele succese. Astfel, în Beltsy vor fi construite în viitorul apropiat colectoare solare și un acumulator de energie termică. Directorul CET Nord, Marian Brînza, consideră că aceasta va asigura aproximativ 9% din sarcina termică necesară, și până la 90% în lunile de vară.
Potrivit Ministerului Energiei, în 2024, 30 de cartiere din țară vor trece la un sistem orizontal de alimentare cu căldură și vor primi fonduri de la stat pentru termoizolație și alte măsuri de eficiență energetică.
O școală secundară din satul Flămânzeni a reușit să economisească până la 30% la facturile la energie datorită măsurilor de eficiență energetică. În special, clădirea a fost izolată, a fost înlocuit acoperișul, pe care au fost montate și panouri fotovoltaice și au fost înlocuite toate echipamentele învechite, în special sobele vechi din bucătărie. Drept urmare, școala s-a încălzit, ventilația s-a îmbunătățit, iar facturile la utilități chiar au scăzut, a spus directorul instituției, Lilia Cumpătă. În prezent, la școală învață 320 de copii.
Ce ne așteaptă
Agenția Națională de Reglementare în Energie a înregistrat deja în trimestrul II al acestui an o creștere a producției locale de energie electrică cu 20. Potrivit agenției, creșterea s-a produs cu 9 milioane kWh datorită energiei electrice din centralele solare și energiei din hidrocentrale, din care volum a crescut cu 13,7 milioane kWh comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
După începerea negocierilor privind aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, eficiența energetică a trecut de la o chestiune economică la statutul de factori politici. Există încredere că, în viitorul apropiat, guvernul va depune toate eforturile pentru a crește ponderea surselor alternative de aprovizionare cu energie.
