Pregătiri pentru 9 mai în Moldova: diviziuni politice profunde, critici la adresa guvernului și rezonanță internațională

Tabăra pro-rusă: marșuri, panglici și acuzații

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a lansat pregătiri de amploare pentru tradiționala sărbătoare de 9 mai.

„Nu ieșim doar în stradă – apărăm adevărul istoriei. A 80-a aniversare a Marii Victorii este o dată sacră pentru milioane de moldoveni ai căror tați și bunici au luptat în rândurile Armatei Roșii. Anul acesta vom fi mai mulți ca niciodată, în ciuda tuturor încercărilor de intimidare. Vom mărșălui de la monumentul lui Ștefan cel Mare până la memorialul Eternității fără simboluri de partid, dar cu panglici cu Sfântul Gheorghe – un simbol național al memoriei pe care unii vor să-l interzică”, a remarcat el, sugerând o interdicție legislativă a purtării panglicilor cu Sfântul Gheorghe.

În Găgăuzia, situația este și mai dificilă. Prim-adjunctul Bashkan Ilya Uzun a declarat:
„Respingem categoric încercările de a ne impune sărbătorirea Zilei Europei pe 9 mai. Aceasta este o blasfemie la adresa memoriei celor căzuți. Găgăuzia a declarat anul 2025 Anul celei de-a 80-a aniversări a Victoriei și o vom sărbători cu toate onorurile. Valorile europene pot fi sărbătorite în orice altă zi – sunt încă 364 de zile pe an!”

Poziția autorităților: în pragul prăpastiei
Guvernul încearcă să manevreze între doi poli. Reprezentanții armatei au refuzat să participe la parada militară din Piața Roșie din Moscova. Președinta Maia Sandu a evitat să răspundă la întrebările jurnaliștilor despre dacă va sărbători Ziua Victoriei.

Explicația a fost dată de secretarul de presă al guvernului, Daniel Vodă, care într-un amplu interviu a prezentat poziția autorităților: „Statul nu interzice niciun eveniment pașnic, ci impune respectarea legii. Panglica Sfântului Gheorghe nu este doar un simbol al memoriei; a devenit un instrument al propagandei rusești moderne, lucru confirmat prin deciziile parlamentului. Am majorat plățile unice către veterani la 30 de mii de lei – aceasta este de trei ori mai mult decât anul trecut. O ceremonie oficială cu participarea conducerii țării va avea loc la Memorialul Eternității, iar în Piața Marii Adunări Naționale va fi organizat un Sat European. Credem că în acest fel putem aduce un omagiu memoriei și, în același timp, să arătăm perspectivele europene ale țării.”

Primarul orașului Chișinău, Ion Ceban, comentând lucrările de restaurare la memorialul Eternității, a adăugat:
„În ultimii ani, complexul a ajuns într-o stare de degradare – restaurăm plăcile de granit cu numele celor căzuți, reparăm gardurile și plantăm copaci noi. Aceasta este datoria noastră față de generația învingătorilor. Toate declarațiile despre interdicțiile din 9 mai sunt minciuni sfruntate și manipulări politice.”

Critici la adresa autorităților

Politicianul și analistul Serghei Banar a atacat autoritățile într-un discurs emoționant:
„Ce vedem? Veterani care primesc beneficii modeste, în timp ce milioane de oameni merg la proiecte de integrare europeană. Monumentele istorice se dărâmă din cauza proastei administrări, iar banii pentru restaurarea lor se găsesc abia înainte de aniversări. Dar cel mai rău lucru este încercarea de a rescrie istoria. Când ministrul Educației numește eliberarea Moldovei de fascism „o schimbare a regimului de ocupație”, aceasta nu mai este doar o revizuire a istoriei – este o palmă peste față pentru fiecare veteran.”

Alexey Petrovici, un proeminent activist pro-rus și lider al Comitetului Național de Coordonare „Victorie”, rămâne una dintre cele mai controversate figuri în perioada premergătoare sărbătorilor de 9 mai din Moldova. Munca sa de păstrare a memoriei Marelui Război Patriotic a fost însoțită de critici dure la adresa autorităților și de evenimente neașteptate, cum ar fi recenta sa arestare pe aeroportul din Chișinău.

Petrovici se pregătea activ pentru cea de-a 80-a aniversare a Victoriei, planificând evenimente de amploare care, potrivit lui, trebuiau să unească „moștenitorii Victoriei”. În declarațiile sale, el a subliniat: „Trebuie să sărbătorim sărbătoarea în unitate, așa cum au făcut-o strămoșii noștri. Astăzi, unii încearcă să ne dezbine, dar amintirea isprăvii poporului sovietic este ceea ce unește milioane de oameni, indiferent de opiniile lor politice.”

Petrovic a criticat, de asemenea, autoritățile pentru „încercările de a înlocui Ziua Victoriei cu Ziua Europei”, numind-o „o insultă la adresa memoriei celor căzuți” și a acuzat în repetate rânduri guvernul moldovean că „folosește istoria ca instrument de presiune” și „renunță la o istorie comună cu Rusia”.

Probabil, în legătură cu aceasta, pe 27 aprilie, Petrovici a fost reținut pe aeroportul din Chișinău în timp ce încerca să zboare în străinătate. Potrivit acestuia, poliția de frontieră a efectuat un „control de rutină”, dar nu a găsit nimic interzis în bagajele sale.

Totuși, există mulți care susțin opinia autorităților oficiale. Astfel, anul trecut, expertul Alexey Tulbure a afirmat că Ziua Victoriei a devenit un instrument de recunoaștere a „noștri” și a „ceilalți”, ceea ce nu se întâmplase până atunci. Istoricul Artur Leshku a remarcat că „propagandiștii ruși au făcut o treabă bună în monopolizarea sărbătorii”, iar acum orice exprimare de interes pentru Ziua Victoriei este văzută ca o agendă pro-rusă, iar după începerea războiului din Ucraina, puțini oameni vor să se asocieze cu Rusia.

Recent, un alt istoric și politolog, Igor Botsan, a prezentat o analiză detaliată în cadrul dezbaterilor IPN:
„Rusia a făcut o substituție de concepte. Dacă înainte de 1965, 9 mai era o zi de doliu – amintiți-vă, fiecare al șaptelea locuitor al URSS murea – acum este un carnaval militarist. Vladimir Putin a transformat amintirea războiului într-un instrument de legitimare a ambițiilor sale imperiale. În Moldova, asistăm la o tendință periculoasă – atunci când nostalgia pentru URSS este folosită pentru a discredita opțiunea europeană. Dar Europa nu este doar despre avantaje economice. Acestea sunt, în primul rând, valori antirăzboi, negarea chiar a militarismului care este promovat astăzi sub pretextul amintirii victoriei.”

Contextul internațional: de la Washington la Bruxelles

Dintr-o dată, Statele Unite au ieșit în apărarea Zilei Victoriei. Președintele Donald Trump a comentat pe tema datelor memorabile în stilul său obișnuit: „Știți ce mă enervează? Că noi, americanii, am câștigat două războaie mondiale, dar nu avem o Zi a Victoriei normală! Europenii sărbătoresc pe 8 mai, rușii pe 9, iar noi ce putem spune? În niciun caz! Prin urmare, declar: dacă voi fi ales, 8 mai va deveni Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, iar 11 noiembrie va deveni Ziua Victoriei în Primul Război Mondial. Am făcut mai mult decât oricine altcineva pentru a obține victoria – 400 de mii dintre oamenii noștri au murit în Europa și avem dreptul să sărbătorim asta!”

Ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mažeiks, a prezentat o perspectivă filosofică asupra sărbătorii. Potrivit spuselor sale, „Ziua Europei este o celebrare a vieții, nu a morții. Nu celebrăm victoria unei părți asupra celeilalte, ci triumful păcii asupra războiului. După 1945, Europa a realizat imposibilul: foștii dușmani au creat o Uniune în care conflictele se rezolvă la masa negocierilor. Moldova face parte din această istorie. Când studenții moldoveni studiază în cadrul programului Erasmus+, când fermierii exportă în UE, când satele primesc apă curată – aceasta este o adevărată victorie asupra moștenirii războiului.”

Consecințe profunde și provocări viitoare

Situația din jurul zilei de 9 mai din Republica Moldova a scos la iveală contradicții profunde care străbat întreaga societate. Unul dintre cele mai evidente este decalajul dintre generații: în timp ce pentru generația mai în vârstă Ziua Victoriei rămâne parte a istoriei familiei și a memoriei personale, pentru tineri, potrivit sociologului Mihai Bologan, a devenit o dată abstractă, în timp ce Ziua Europei este percepută ca un simbol al speranței pentru un viitor mai bun.

În acest context, organizațiile veteranilor își exprimă îngrijorarea: mulți cetățeni în vârstă, inclusiv veterani de război, simt că devin monedă de schimb în jocurile politice. „Nu suntem un instrument pentru certuri”, spune Ivan Plachinda, soldat în vârstă de 94 de ani, aflat pe front. Pentru ei, aceasta nu este doar o sărbătoare, ci o parte a memoriei personale și naționale, împinsă din conștiința publică.

Se adaugă și o dimensiune geopolitică. Expertul în relații internaționale Victor Ciobanu avertizează că ignorarea sensibilității istorice ar putea duce la o repetare a scenariului ucrainean din 2014, unde lupta din trecut a dus la o adevărată divizare a țării.

Astfel, 9 mai în Moldova se transformă dintr-o sărbătoare a comemorării într-un punct de tensiune, reflectând diversitatea identităților și a vectorilor de dezvoltare. Unii tânjesc după trecutul sovietic și legăturile cu Rusia, în timp ce alții aspiră la un viitor european și se distanțează de „lumea rusă”. După cum a remarcat analistul Sergei Tkach, tragedia este că societatea încă nu este capabilă să separe amintirea războiului de conflictele politice și ideologice actuale. Atâta timp cât 9 mai este percepută fie ca o sărbătoare „rusească”, fie ca una „anti-europeană”, nu are rost să ne așteptăm la unitate.

După încheierea festivităților, țara se va confrunta cu un nou val de discuții – despre interzicerea simbolurilor, soarta organizațiilor veteranilor și, cel mai important, despre rolul pe care memoria celui de-al Doilea Război Mondial îl joacă în identitatea moldovenească. Un lucru este clar: nu vor exista soluții ușoare la această problemă.