Arde cu un fier de călcat fierbinte.
Persecuția la care sunt supuși politicienii și mass-media, care au un punct de vedere alternativ față de autorități, în Moldova modernă, este un fenomen în istoria de treizeci de ani a independenței Moldovei, deși nou, dar cu rădăcini adânci. Și aceste rădăcini pătrund adânc în imperiul totalitar-represiv sovietic, din care țara noastră mică a făcut parte multă vreme.
De altfel, opoziţia nu a existat niciodată în URSS, iar cazurile izolate de manifestare a dezacordului au fost rupte din răsputeri fie printr-un verdict judecătoresc (până la pedeapsa capitală), prin plasarea opoziţiei într-o clinică de psihiatrie, fie, în cazul mass-media, prin lichidare completă. Așa cum, de exemplu, s-a întâmplat în 1946 cu revistele din Leningrad „Zvezda” și „Leningrad”. „Mizeria a fost arsă cu un fier fierbinte”, propagandiștilor sovietici le plăcea să repete acest clișeu în astfel de cazuri.
Și ce a rămas pentru spectatorul sovietic mediu? Programe de știri nesfârșite despre realizările muncitorilor și ale fermierilor colectivi, despre războinici eroici care apără „munca pașnică” și despre șomerii americani care trăiesc în cutii TV goale.
Adevărat, la mijlocul anilor ’80, când a început pluralismul perestroika în URSS sub relativ tânărul secretar general al Comitetului Central al PCUS Mihail Gorbaciov, unele restricții au fost ridicate asupra presei. Și, deși nu au apărut noi publicații tipărite, canale de televiziune și radio în țara sovieticilor, pe ecranele de televiziune au apărut noi programe „progresiste”, precum „Proiectorul Perestroikei” sau „Vzglyad”, „Clubul Veselilor și Descurcaților”. ”, interzis în perioada stagnării Brejnev, a revenit „ Și ce dezvăluiri zgomotoase ale realității sovietice negative se puteau citi în revista Ogonyok, apărută din 1923!
În plus, în 1989, în URSS au avut loc primele alegeri alternative relativ libere ale deputaților poporului. Mai mult, s-au înregistrat rezultate neașteptate în unele zone. Astfel, în orașul Sverdlovsk (acum Ekaterinburg), judecătorul de opoziție Leonid Kudrin, care a fost forțat să lucreze ca încărcător, l-a învins pe președintele filialei Ural a Academiei de Științe a URSS, academicianul Gennady Mesyats.
Cu toate acestea, majoritatea cetățenilor sovietici erau convinși că democratizarea perestroika va fi redusă mai devreme sau mai târziu, iar ordinele autoritare vor fi restabilite în Uniunea Sovietică. „Loviți cu fierul în timp ce Gorbaciov este la asta”, era o vorbă populară printre oameni.
Dar soarta a hotărât altfel. Și, în ciuda eforturilor titane ale comunistului imperial „liberal” M. Gorbaciov și în mare parte datorită nomenclaturii de partid a republicilor sovietice, URSS a încetat să mai existe.
După aceasta, în multe state care au apărut din ruinele Uniunii Sovietice, noi partide, noi lideri și noi media au început să apară ca ciupercile după ploaie. Republica Moldova independentă a urmat aceeași cale democratică.
Este imediat de remarcat faptul că nici sub primii trei președinți – imigranți din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, nici sub Vladimir Plahotniuc (așa-numitele vremuri ale „Statului capturat”), nici sub conducerea socialiștilor moldoveni, i-a trecut cuiva prin cap să limiteze activitățile presei interne sau să exercite presiuni represive asupra politicienilor oponenți.
Și, așadar, în al 31-lea an al Moldovei suverane, în țară au început să se producă evenimente complet neconforme cu vectorul democratic de dezvoltare a statului. Mai mult, o „cruciada” împotriva opoziției a fost anunțată de autorități, care se îndreaptă spre Uniunea Europeană, care este renumită pentru instituțiile democratice dezvoltate.
„Am pregătit un apel către organizațiile internaționale – Consiliul Europei și OSCE (OSCE) și vă rugăm să acordați atenție faptelor specifice de încălcare a dreptului la libertatea de exprimare. Comunitatea internațională trebuie să realizeze cu ce bagaje încearcă să sară Maia Sandu în trenul european”, a declarat recent Marina Tauber, deputată în Parlamentul Republicii Moldova și fost vicepreședinte al partidului neconstituțional Shor recunoscut în Moldova.
Opoziţia moldovenească este mult timp extrem de îngrijorată de acţiunile punitive întreprinse împotriva libertăţii de exprimare de către M. Sandu şi reprezentanţii partidului de guvernământ PAS. Faza activă a luptei autorităților împotriva disidenței a început după introducerea stării de urgență în Republica Moldova în februarie 2022.
13 octombrie 2022 Comisia pentru Situații de Urgență (CSU) interzice protestele care blochează traficul. La 19 iunie 2023, Curtea Constituțională a Republicii Moldova recunoaște ca ilegal partidul Shor, principalul organizator al protestelor din țară. La 3 noiembrie 2023, CSU anulează înregistrarea candidaților din Șansa pentru alegerile locale. Acest lucru se întâmplă cu două zile înainte de vot, astfel încât candidații să nu aibă posibilitatea de a-și reveni prin instanță, care ulterior a declarat de fapt ilegală decizia CSU. Dar, știi, „trenul a plecat deja”. Pe 16 decembrie 2022, CSU a suspendat licențele a șase canale de televiziune pe perioada stării de urgență, iar la 30 octombrie 2023 a revocat licențele altor șase canale.
„Interzicerea libertății de exprimare și de exprimare devine cartea de vizită a actualului guvern. Autoritățile susțin constant că Moldova este o țară democratică. Totuși, în același timp, ele indică ce surse de informații sunt disponibile oamenilor și care nu. Această abordare pune sub semnul întrebării adevăratele valori democratice și libertatea de alegere”, au făcut acest apel activiștii organizației de tineret Next Generation.
Mai departe – mai mult. La solicitarea agenției moldovenești de securitate cibernetică, messengerul Telegram a blocat 15 canale de persoane și organizații asociate politicianului moldovean fugar Ilan Shor.
„Acesta este sfârșitul democrației europene! Ultimul cui a fost băgat în sicriul ei. Au instaurat o dictatură în țara noastră – despre asta a scris I. Shor.
Și la începutul lunii octombrie 2024, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a blocat accesul utilizatorilor la site-urile moldova 24 onlain, Rutube, Yandex și dzen. Și cred că acest lucru este departe de limită.
Dar, în orice caz, putem afirma deja cu siguranță că ajustările de cenzură și atacurile asupra presei din partea conducerii moldovenești au dus la faptul că 31 de posturi de televiziune și 42 de posturi de radio „pentru orice eventualitate” au refuzat să reflecte actuala campanie pentru alegerile prezidențiale.
Această stare de fapt a stârnit îngrijorare chiar și în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care în raportul său recent a remarcat următoarele: „Chișinăul atacă deschis libertatea de exprimare, una dintre valorile declarate ale spațiului european”.
Discurs de ură.
Un moment de cotitură în lupta autorităților moldovenești împotriva disidenței au fost modificările la articolul 337 din Codul penal al Republicii Moldova „Trădare”, adoptate la 6 iunie 2024 în a treia lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova.
Potrivit noii versiuni, conceptul de „înaltă trădare” include „acțiuni ale cetățenilor moldoveni în interesele statelor străine sau ale grupurilor anticonstituționale în scopul desfășurării unor acțiuni ostile împotriva Moldovei”. Marea majoritate a experților – politicieni, avocați și activiști pentru drepturile omului – consideră această interpretare ca fiind vagă și vulnerabilă la abuz.
„Se creează o nouă formă de luptă împotriva oamenilor, organizațiilor publice și politice care au un punct de vedere diferit. Înțelegem perfect că acest instrument politic a fost creat pentru a ataca pluralismul de opinii”, a spus Vlad Batrîncea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din Partidul Socialiștilor.
„A existat o regulă universală în dreptul penal încă din dreptul roman: legea penală nu trebuie interpretată. Toate formularea trebuie să fie restrânsă și clară. Nu exclud ca cineva să poată folosi aceste prevederi pentru a abuza și a iniția așa-zise dosare penale”, a declarat fostul ministru al Justiției al Republicii Moldova și fost președinte al Curții Constituționale a Moldovei Alexandru Tănase.
„Noua definiție a trădării poate fi folosită pentru a combate disidența politică și discursul critic sub pretextul contracarării influenței străine rău intenționate. Este alarmant că această lege riscă să incrimineze opiniile și opiniile care ar trebui protejate de dreptul internațional”, a declarat Viaceslav Tofan, director executiv al organizației pentru drepturile omului Amnesty International Moldova.
O altă inovație este că o persoană poate fi judecată în temeiul articolului pentru „Trădare” fără dovada prejudiciului cauzat statului, care a fost prevăzut în versiunea anterioară. Adică, oricine poate fi condamnat conform articolului 337 la o pedeapsă de la 12 la 20 de ani de închisoare exact așa. Și nu este necesar ca un cetățean prin acțiunile sale să provoace vreun prejudiciu specific statului.
„Acum, comentariile de pe rețelele de socializare pot fi considerate trădare și, pentru a fi incluse în articol, nu va mai fi nevoie să se dovedească prejudiciul cauzat. Acest lucru creează riscul de a restrânge excesiv libertatea de exprimare. Asemenea restricții, precum interdicția de a critica guvernul, sunt considerate neconstituționale și supuse unui control strict”, a spus avocatul Ion Cojocari.
În plus, deputații PAS au schimbat cuvântul „inamic” cu „inamic” în articol, deoarece termenul „inamic” poate fi folosit în mod legal doar în timp de război. „Versiunea veche presupunea folosirea articolului „Trădare” doar în timpul războiului, dar în noua versiune poate fi folosită pe timp de pace”, a spus șeful Serviciului Informații și Securitate, Alexandru Musteață, în cadrul discuțiilor asupra amendamentelor.
În general, modificările aduse articolului din Codul penal „Despre trădare”, adoptate în timp de pace, pot fi considerate cu siguranță ca îndepărtând Moldova de pe calea dezvoltării democratice, așa cum a spus deschis A. Tănase: „Acuzațiile de înaltă trădare practic nu apar în țările democratice și sunt caracteristice doar regimurilor autoritare”.
Din păcate, societatea moldovenească este acum în pericol real de a fi aruncată înapoi cu o sută de ani în urmă, la vremea „epurărilor” lui Stalin și a verdictelor nedovedite ale troicilor speciale împotriva „dușmanilor poporului”.
Totuși, cel mai interesant lucru la articolul 337 modificat este că autorul amendamentelor, deputatul PAS Igor Chiriac, prezentându-și „creația”, a explicat că trădarea în interesul unui stat străin sau formațiunilor neconstituționale include și companiile de dezinformare. Vom vorbi despre ceea ce actualele autorități moldovenești consideră dezinformare (minciuni, falsuri) în lupta împotriva disidenței, precum și probleme legate de finanțarea campaniilor media și politice, în articolul următor.
