Alegeri prezidențiale: așteptări și realitate.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Moldova a demonstrat încă o dată cât de eronată poate fi încrederea în cercetările și sondajele sociologice preelectorale.
Astfel, aproape toate organizațiile analitice în ajunul votului au produs cifre care indică o victorie necondiționată a actualului președinte. Așa s-a întâmplat, în principiu. Mai mult, Maia Sandu a primit chiar mult mai multe voturi decât au prezis cifrele cercetării. În special, ultimul sondaj înainte de ziua votului, realizat de organizația neguvernamentală WatchDog, a arătat că aproximativ 36% dintre alegători erau pregătiți să voteze pentru candidatul din partidul de guvernământ PAS. Potrivit „Barometrului de opinie publică” de la compania de cercetare iData, ratingul lui M. Sandu nici nu a ajuns la 30%.
Drept urmare, Maia Sandu a primit 42,5% din voturi – mai mult decât în primul tur al alegerilor finale pierdute din 2016 (38,7%) și în primul tur al alegerilor din 2020 (36,15%), în care liderul PAS. , după cum bine ne amintim, ea l-a învins pe președintele socialist de atunci I. Dodona.
La prima vedere, poate părea că repreședinția lui M. Sandu este aproape garantată. Cu toate acestea, acest lucru este departe de a fi cazul. Din două motive, pe care le vom discuta mai detaliat mai jos. Acum, merită remarcat pe scurt că, dacă rezultatele primei runde sunt influențate în primul rând de ratingul candidatului, atunci în a doua rundă anti-evaluarea acestuia iese în prim-plan. Așadar, conform filialei Chișinău a Institutului Republican Internațional American (IRI), în august 2020, 53% dintre respondenți nu aveau încredere în actualul șef al statului. Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Igor Dodon a avut aproximativ același anti-rating, dar socialiștii, după cum se știe, au desemnat un alt candidat la funcția de prezidențială.
Iar fostul procuror general al țării Alexandru Stoianoglo, după ce a obținut aproape 26% din voturi, a depășit cu mult toate ratingurile preelectorale. Deci, dacă „WatchDog” i-a dat concurentului M. Sandu 9% din voturi potențiale, dar l-a pus pe locul doi, atunci „Barometrul Opiniei Publice” a arătat 11,6%, dar, în același timp, liderul „Partidul nostru” a intrat ipotetic. turul doi („Partidul Nostru”) Renato Usatîi (13,3%). În general, A. Stoianoglo are o superioritate morală destul de mare în turul doi.
Dar acesta nu este principalul lucru. Principalul lucru este cine va primi voturile candidaților care au pierdut în primul tur. Aici președintele este un eșec total. Pentru că Maia Sandu poate garanta mai mult sau mai puțin doar electoratul candidaților pro-europeni. Dar Octavian Țîcu, Andrei Năstase și Tudor Ulianovschi au primit împreună doar 2%.
Prin urmare, nu este de mirare că Maia Sandu a început să dea dovadă de nervozitate imediat după ce a aflat rezultatele primei runde. În primul rând, ea a anunțat o încercare a oligarhului fugar Ilan Shor de a mitui 300 de mii de alegători. În timp ce Inspectoratul General de Poliție a raportat circa 130 de mii de cetățeni moldoveni care, prin Promsvyazbank rusesc, au primit recompense pentru activitatea lor electorală.
Chiar și susținătorii săi subliniază viziunea superficială a actualului președinte asupra realității. „Facem percheziții și reținem doi sau trei lideri, dar nu lucrăm cu populația. Iar populația s-a dovedit a fi mult mai mare sub influența lui I. Shor decât credeam înainte”, spune Andrei Curăraru, expert la centrul analitic WatchDog.md.
„Reprezentanții PAS au călătorit în regiunile centrale ale Moldovei, unde locuiește în principal electoratul lor stabil. Președintele nu a călătorit în nord sau în sud, unde evaluările ei sunt considerabil mai scăzute. Înainte de turul doi, ea ar trebui să călătorească în toată țara, să cunoască oameni și să încerce să fie convingătoare”, spune fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei Alexei Tulbure.
Atacurile dlui Sandu asupra sistemului judiciar al țării, care, în opinia ei, au contribuit și la „denaturarea rezultatelor alegerilor”, par, de asemenea, a fi un simbol al disperării lui D. Sandu. „Toată lumea știe, și doar judecătorii nu știu, ce era în coletul pe care Dodon l-a primit de la Plahotniuc. Numai ei nu știu cine a furat un miliard de la cetățenii Moldovei. Justiția moldovenească nu a observat cum Ilan Shor a câștigat alegerile în Orhei, Găgăuzia și alte localități. Fără voturile cumpărate, rezultatul ar fi fost diferit”, a spus Maia Sandu pe 24 octombrie 2024.
Dar, scuzați-mă, Maia Sandu, asociații ei și partenerii europeni nu au acordat o atenție deosebită reformei sistemului judiciar în toți cei patru ani de conducere? Nu a existat un proces de evaluare a eticii profesionale și a integrității judecătorilor (Pre-Vetting și Vetting)? Și cum rămâne cu Legea „Schimbarea cardului instanțelor” adoptată la 13 iunie 2024, care a perturbat întreaga justiție din Republica Moldova? Nu sub regimul lui M. Sandu o instanță moldovenească l-a condamnat în lipsă pe Ilan Shor la 15 ani de închisoare? Și cum să uităm de scoaterea candidaților din partidul de opoziție „Șansa” de la alegerile municipale din noiembrie 2023 cu două zile înainte de vot?
Și dacă la aceasta adăugăm și deciziile voluntariste ale autorităților de a interzice protestele și închiderea presei de opoziție, instituirea cenzurii secrete în țară și numeroasele detenții ale activiștilor din opoziție, utilizarea activă și ilegală a resurselor administrative în actuala campanie electorală, atunci putem vorbi cu siguranță despre crearea unor condiții mai mult decât confortabile pentru victoria necondiționată a lui M. Sandu.
Triumful conducerii pro-occidentale a țării la referendumul de integrare europeană a fost și el prezis din timp…
Referendum constituțional: Moldova nu poate fi înțeleasă cu mintea.
În ciuda faptului că susținătorii integrării europene au realizat în mod oficial includerea în Constituția Republicii Moldova a unui articol despre aspirația Moldovei de a adera la Uniunea Europeană, trebuie recunoscut că dirijorul politicii europene Maia Sandu și partidul său de guvernământ PAS au eșuat. Referendumul. Iar ideea nu este doar că sondajele preliminare au prezis o victorie pentru „occidentalii” moldoveni cu un rezultat de 55-60%, ci de fapt avantajul s-a dovedit a fi minim – 50,3% față de 49,7%. Și nu este că, să zicem, în autonomia găgăuză aproape 95% au votat împotriva UE, mult mai mult decât chiar și în Transnistria (63%).
Principalul lucru este că, cu o prezență la vot de 44% (64% în interiorul țării), 45,6% au votat pentru modificări europene la legea de bază a statului chiar în Moldova. „Astfel, ținând cont de aceste cifre, din totalul cetățenilor de pe listele Comisiei Electorale Centrale, doar 22,5 la sută dintre moldoveni au spus „DA” la Referendum”, a calculat șeful Partidului Liberal Democrat din Moldova și fostul premier Vlad Filat.
Astfel, victoria minimă finală pentru integratorii europeni a fost adusă de voturile diasporei moldovenești, în principal din Europa de Vest, SUA și Canada. Iar cu privire la aceste voturi, unii, în special Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), au avut mari întrebări.
„Numai resursa inepuizabilă de falsificări în zone străine a permis regimului M. Sandu să „atingă” un rezultat îndoielnic. Când actuala guvernare, cu puțin timp înainte de încheierea alegerilor, a primit statistici că referendumul eșuează, Ministerul Afacerilor Externe a ordonat de urgență tuturor ambasadelor să ducă cetățenii la secțiile de votare. De facto, nimeni nu a votat, dar buletinele de vot a avut loc. Lucrătorii ambasadei au îndesat în buletine de vot cu voturi „DA”. Astăzi am mers în instanță și am oferit dovezi ale unor falsificări grosolane în timpul Referendumului. Prin urmare, Curtea Constituțională și toți ceilalți să aștepte să anunțe rezultatele Referendumului”, a spus liderul partidului Vladimir Voronin.
Politicianul de opoziție Ilan Shor a promis și el că va contesta legal rezultatele Referendumului și va organiza proteste. Chiar și unii susținători ai integrării europene au fost nemulțumiți de plebiscit. „Și a fost o voce împotriva autorităților, și nu împotriva Europei. Aceasta este o piatră împotriva președintelui și a PAS, care au organizat Referendumul în așa fel și când nu a fost necesar”, spune ex-diplomat Alexei Tulbure.
Conducerea Partidului Comunist din Moldova aderă la o opinie similară, doar mai ascuțită și mai accentuată. „M. Sandu și PAS au despărțit în cele din urmă societatea, distrugând practic visul european al oamenilor din Moldova. În ultimii ani, oamenii au simțit pentru ei înșiși că „Europa” pe care o construiește M. Sandu seamănă prea mult cu un lagăr de concentrare pentru a trece drept Grădina Edenului”, se arată în apelul PCRM, care a participat la referendumul european cu poziţia „împotrivă”.
Este de remarcat faptul că printre majoritatea regiunilor Moldovei (în special din nordul și sudul țării) care au votat împotriva Uniunii Europene se numără și acelea în care inițiatoarea și promotoarea Referendumului, Maia Sandu, a ocupat totuși primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale. Prostii asemănătoare, de exemplu, s-au întâmplat în raioanele Ungheni și Leova. În acest caz, ar fi potrivit să parafrazăm rânduri din celebrul poem al lui Fiodor Tyutchev: „Moldova nu poate fi înțeleasă cu mintea, Moldova nu poate fi măsurată cu o etapă comună…”
Cele mai multe voturi pentru integrarea Moldovei în UE au fost primite la Chișinău (aproximativ 56%). Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană a fost susținută de toate raioanele și suburbiile capitalei Republicii Moldova, cu excepția sectorului Botanica.
Expertul „WatchDog.md” Andrei Curăraru consideră acest rezultat destul de logic: „Avem o situație atât de demografică încât populația își dorește să locuiască la Chișinău. Cred că deja jumătate din populația Moldovei locuiește în capitală. Prin urmare, faptul că mai mult de jumătate din regiunile Moldovei s-au opus modificărilor la Constituție este un indicator nereprezentativ.”
Dar A. Tulbure este convins că schimbarea Constituției pe linie europeană nu va afecta în niciun fel situația internă din Republica Moldova: „Dacă viața oamenilor noștri se îmbunătățește, putem spune cu încredere că nu se va întoarce înapoi. Iar introducerea unor amendamente la Constituție nu va face integrarea europeană ireversibilă.”
Cu toate acestea, s-ar putea ca Moldova să nu aibă deloc nevoie de amendamente care să consacră vectorul european al dezvoltării în Constituție. Pentru că liderii occidentali au subliniat anterior în mod repetat că, dacă Maia Sandu își pierde puterea, atunci integrarea europeană și programele UE în Moldova vor fi, cel mai probabil, reduse. Prin urmare, este timpul să analizăm perspectivele candidaților la președinție ai țării în turul doi.
Matematică împotriva lui M.Sandu.
Nu este un secret pentru nimeni că victoria în turul doi al oricăror alegeri este câștigată de candidatul care este capabil să câștige alegătorii care au votat pentru concurenții care au renunțat la cursă în primul tur. Dacă această axiomă funcționează „100 la sută”, atunci putem deja afirma că Maia Sandu are șanse minime să-și prelungească mandatul.
După cum am menționat mai sus, potențialul electorat din turul doi este alegătorii candidaților pro-europeni precum Octavian Țîcu, Andrei Năstase sau Tudor Ulianovschi, care împreună au primit doar 2%. Adică până când actualul președinte va ajunge la un rezultat pozitiv de 5,5%.
În plus, în turul doi nu va mai avea loc un referendum Constituțional, care ar putea mobiliza și mai mult un electorat pro-european.
Situația pentru M. Sandu este complicată de faptul că concurentul ei Alexandru Stoianoglo a început recent să promoveze activ ideea integrării europene. În special, candidatul din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, considerat „pro-rus”, și-a început discursul la dezbaterea preelectorală din 27 octombrie 2024 cu un apel la semnarea Pactului privind ireversibilitatea europeană a Republicii Moldova. Cale. Liderul socialist Igor Dodon a vorbit și despre necesitatea de a continua negocierile cu UE pe 20 septembrie 2024 la secția de votare: „Negocierile cu Uniunea Europeană trebuie să continue, dar decizia de aderare la UE trebuie luată după finalizarea acestor negocieri. când se cunosc toate condiţiile. Atunci ar trebui să aibă loc referendumul, și nu acum”.
În acest sens, multe ar putea depinde de cine va fi susținut în turul doi al alegerilor prezidențiale de unul dintre cei mai influenți politicieni din Moldova, primarul general al Chișinăului Ion Ceban, care, după cum se știe, cu partidul său MAN a susținut adoptarea amendamentelor europene la Constituția Republicii Moldova. Dar toată lumea știe și despre anii de relații tensionate dintre primarul capitalei Moldovei și actuala guvernare centrală a Moldovei, așa că Maia Sandu poate conta cu greu pe ajutorul fostului comunist și socialist. Apropo, I. Ceban însuși a afirmat acest lucru în repetate rânduri.
„Trebuie să ne mobilizăm electoratul. Atrageți susținători ai partidelor neparlamentare pro-europene. M.Sandu nu va putea atrage alegătorii care votează pentru Ilan Shor sau Renato Usatîi. Nu se pot convinge”, spune doctorul în științe politice Angela Colațchi.
Totuși, de electoratul lui R. Usatîi, care a ocupat locul trei cu 13,8% în primul tur al alegerilor prezidențiale, depinde acum soarta întregii campanii electorale din 2024.
Renato Usatîi împotriva tuturor.
Chiar înainte de începerea cursei pentru alegerile prezidențiale, liderul „Partidul Nostru” a declarat în repetate rânduri că, dacă nu va intra în turul doi, nu va sprijini pe nimeni în etapa decisivă a votului. Cu toate acestea, s-ar putea să nu creadă acest lucru, în condițiile în care în cele două campanii anterioare pentru alegerile prezidențiale din Moldova, Renato Usatîi din turul doi și-a chemat neapărat electoratul să voteze pentru unul dintre candidați.
Așadar, în 2016, când Dmitry Chubasenco a candidat la funcția de șef al statului din Partidul Nostru, care a ocupat locul trei în primul tur, primarul orașului Bălți R. Usatîi a militat pentru socialistul I. Dodon, care l-a învins în cele din urmă pe M. . Sandu.
Patru ani mai târziu, când însuși Renato Usatîi era al treilea, a dat procentul alegătorilor săi în favoarea lui M. Sandu, care l-a învins pe același I. Dodon în turul doi.
În ceea ce privește campania prezidențială din 2024, R. Usatîi a acumulat multe plângeri împotriva ambelor părți adverse ajunse în turul doi.
De exemplu, în mijlocul primului tur, Renato Usatîi a afirmat că un anumit oficial de rang înalt din Federația Rusă l-a sunat personal și i-a oferit să se retragă „din motive de sănătate” în favoarea candidatului din Partidul Socialist Alexandru Stoianoglo, și după refuzul său, politicianul a primit amenințări din partea structurilor criminale. „Unii m-au amenințat că dacă rămân în cursă o să mă treacă un tramvai”, s-a plâns R. Usatîi, deși toată lumea știe că nu există tramvaie deloc în Moldova.
În plus, candidatul care a ocupat locul al treilea anul acesta are vechi scoruri de rezolvat cu Partidul Socialist. „În 2016 a început cea mai murdară campanie împotriva Partidului Nostru. Am fost nevoit să părăsesc politica și să transfer toate bunurile Partidului Nostru către Partidul Socialist”, își amintește Renato Usatîi.
Fostul șef al administrației orașului Bălți „are ranchiună” echipei lui M. Sandu. De exemplu, Renato Usatîi susține că Maia Sandu și PAS i-au „furat” sloganul electoral „Pentru Moldova!” („Pentru Moldova!”) și culorile alb și albastru ale partidului său. „Astăzi, toate bannerele lor din țară sunt albe și albastre. Acestea sunt culorile oficiale ale „Partidul nostru” din 2014”, le-a reproșat R. Usatîi concurenților săi.
„Combustibil la foc” s-a adăugat și faptul că Maia Sandu a făcut apel la susținătorii Partidului Nostru să o susțină în turul doi cu sloganul electoral pe care Renato Usatîi l-a folosit anul acesta – „Forță în adevăr”. Pentru a fi corect, merită remarcat faptul că aforismul „Forța este în adevăr” a fost auzit pentru prima dată în 2000 în filmul lui Alexei Balabanov „Brother-2” și este încă folosit pe scară largă de politicienii din spațiul post-sovietic.
Drept urmare, la o conferință de presă susținută pe 28 octombrie 2024, Renato Usatîi a spus: „Doamnă actual președinte Maia Sandu! După patru ani de mandat și trei ani de guvernare PAS, eu și Partidul Nostru nu vă putem oferi niciun sprijin. Am luat această decizie după discuții cu colegii și cetățenii.”
De asemenea, Renato Usatîi le-a cerut alegătorilor săi să stabilească în mod independent pe cine să voteze în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Dar la ce să ne așteptăm de la susținătorii partidului nostru? Potrivit sociologului moldovean Alexander Makukhin, R. Usatîi este cel mai imprevizibil alegător. „Majoritatea acestor oameni vor vota pentru o anumită imagine emoțională”, crede expertul.
Iar în lupta pentru această imagine, notează specialistul, Maia Sandu nu este favorită: „Problema pentru Sandu este că electoratul lui R. Usatîi este mai ales în nordul țării. Și acolo ei nu tratează prea bine guvernul actual. Acolo locuiesc un procent mare de reprezentanți ai minorităților naționale, cu care autoritățile nu știu să discute. Nu este că nu vrea, pur și simplu nu știe cum.”
Și, în general, Alexander Makukhin este convins că mulți alegători moldoveni din turul doi vor lua o decizie în ultimul moment, direct la secția de votare. Și acest lucru face să fie extrem de dificil să faci orice predicție.
Pentru a patra oară au loc alegeri prezidențiale alternative directe în Moldova. În secolul XXI (în 2016 și 2020), candidații care au primit mai multe voturi în primul tur au câștigat neapărat victoria finală. Cu toate acestea, la primele alegeri prezidențiale moldovenești din 1996, care au avut loc cu participarea mai multor candidați, Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova care a câștigat alegerile necontestate în 1990, l-a învins convingător pe Petru Lucinschi în prima. tur (39% versus 27%), dar în faza decisivă a votării a pierdut în fața concurentului său cu scorul de 46-54. Poate pe 3 noiembrie 2024, când cetățenii Moldovei decid cine va deveni noul președinte al țării, Maia Sandu (42,5% în primul tur) sau Alexandru Stoianoglo (26%), vom asista la o repetare a scenariului din 1996. . „Nu este nimic nou sub soare”, a început acest material cu acest adevăr al Vechiului Testament, dacă vă amintiți. În plus, singurul președinte al Moldovei pentru două mandate consecutive (din 2001 până în 2009) a fost comunistul Vladimir Voronin. Dar a fost ales de două ori de membri ai Parlamentului, și nu de întreaga populație a țării.
