Finanțele nu mai cântă romanțe
Este așa? Să aruncăm o privire la numere. La începutul anului 2023, Ministerul Finanțelor a publicat următoarele statistici: în primele 11 luni ale anului 2022, Guvernul Republicii Moldova a primit 978,8 milioane de euro sub formă de asistență financiară externă, din care 4/5 au fost împrumuturi. Restul a fost alcătuit din granturi, dintre care cele mai multe – 2946,7 milioane de lei au fost direcționate „pentru susținerea bugetului”.
Țara noastră a primit cele mai multe granturi de la Comisia Europeană (90 de milioane de euro); 40 de milioane de euro de la Guvernul Germaniei, 10,40 milioane de euro de la Guvernul României și 9,24 milioane de dolari de la Banca Mondială.
Infuzia masivă de capital străin în Moldova a început după înlăturarea democraților de la putere în vara anului 2019. După cum se menționează în raportul oficial al Ministerului Finanțelor, „în perioada 2019-2022, există o tendință de creștere a fluxului de ajutor extern.” În total, pentru perioada 2019-2022, aproximativ 3,5 miliarde de euro de ajutor extern, din care 35,6% în 2021 și 28% în 11 luni din 2022.
„Creșterea resurselor financiare externe în 2021 și 2022 se datorează susținerii de către partenerii externi a vectorului de politică pro—europeană al Guvernului Republicii Moldova, precum și direcției de asistență de urgență pentru populație, mediul de afaceri și sectoarele economice afectate de numeroase crize”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor. Departamentul, în urma înalților oficiali ai țării, subliniază că Europa a ajutat țara noastră anul trecut să reziste provocărilor din Rusia și să facă față colapsului energetic din cauza războiului din Ucraina.
Aceasta este norma!
În 2023, tendința de creștere a volumului împrumuturilor externe a continuat – dacă din iunie 2021 până în iunie 2022 Moldova datora 4 miliarde de lei partenerilor externi, atunci în aceeași perioadă 2022-2023, 21 de miliarde de lei au fost deja „vărsate” în țară. În total, în timpul domniei Maya Sandu, datoria de stat a crescut de exact 2 ori-de la 50 de miliarde de lei la 100 de miliarde de lei, notează principalul lider al opoziției din țară, Ilan Sor.
Cu toate acestea, un număr de analiști consideră că nu există nimic critic în creșterea datoriilor externe.
„Republica Moldova nu este un stat care are un nivel ridicat al datoriei, aici vorbim atât de datoria publică, cât și de datoria externă. În cazul datoriei publice, este important ca aceasta să nu depășească un anumit nivel. Dacă datoria publică depășește 60% din PIB, nivelul datoriei publice este considerat o constrângere asupra creșterii economice. În cazul Republicii Moldova, avem un acord cu Fondul Monetar Internațional – nivelul datoriei publice nu trebuie să depășească 45% din PIB. Putem rămâne sub acest nivel”, a comentat Alexander Falet, economist de la Centrul Analitic Expert–Grup, la sfârșitul anului 2022. Potrivit acestuia, raportul dintre datoria externă și PIB în țara noastră este chiar mai mic decât în alte țări din regiune.
Și dacă tu însuți?
Fostul prim-ministru Ion Kiku consideră că țara noastră are un mod diferit de dezvoltare, cu o sumă minimă de investiții străine.
„Și ce s-a întâmplat cu Moldova când aceste injecții au fost la nivelul a 5% din toate nevoile noastre? Oamenii din 2018, 2019 au trăit mai rău decât acum? La acea vreme aveam un nivel de 5%, bine, maximum 6% din injecțiile străine. Am fost o țară diferită atunci? Anul acesta, timp de 8 luni, deficitul bugetar este mai mare decât era în 2020, când am ținut economia închisă timp de trei luni din cauza pandemiei, secetei etc., în ciuda faptului că ni se acordă subvenții, iar subvențiile ne permit să reducem deficitul bugetar. Moldova este o țară autosuficientă care se poate autofinanța dacă funcționează corect… Dacă autoritățile ar fi angajate în economie, în interesele țării, situația ar fi complet diferită”, a spus Ion Kiku.
Trebuie să spun că declarațiile lui Kiku nu sunt nefondate: în 2019, indicele prețurilor de consum și industriale a fost mai mic, importurile au fost de 2 ori mai mici decât în 2022. Apropo, anul trecut importurile au crescut la 9219,1 milioane de dolari, ceea ce reprezintă cu 28,5% mai mult decât în 2021.
Dar există motive pentru previziuni pozitive acum? Să luăm în considerare principalii indicatori macroeconomici.
Potrivit Biroului Național de Statistică, din ianuarie până în August 2023, exporturile din Moldova au scăzut cu aproape 10% (2,6 miliarde USD). Cursul de schimb al leului este în scădere și va continua să scadă în următorii 10 ani, potrivit mai multor previziuni.
„Un leu puternic ucide economia. Banca Națională nu face mișcări bruște în lateral. În contextul posibilelor rezultate slabe în agricultură și al faptului că economia noastră își revine mai lent decât ne-am dori… suntem obligați să reducem costul monedei”, spune expertul IDIS Viitorul, Vyacheslav Ionitse.
Creșterea economiei țării până la sfârșitul acestui an este proiectată de Fondul Monetar Internațional la un nivel modest de 2%, iar în 2024 – cu doar 4,3%. Pentru a ajunge din urmă alte țări și a ieși din poziția de „cea mai săracă țară din Europa”, avem nevoie de o creștere de cel puțin 10% timp de 10 ani consecutivi, potrivit ministrului Dezvoltării Economice, Dumitru Alaiba.
Cum să atragi un investitor?
„Avem nevoie de un salt anual de 7-10% pentru a dura zece ani și a ajunge din urmă cu alte țări. Trebuie să ne asigurăm că creștem mai repede decât prețurile cresc”, a spus oficialul într-un interviu jurnal.md.
Este acest indicator realizabil? Având în vedere dificultățile din agricultură, în special problemele legate de vânzarea mărfurilor din cauza concurenței cu produsele ucrainene ieftine, seceta și logistica subdezvoltată, din cauza cărora camioanele de cereale stau inactiv câteva zile în porturile de tranzit din partea moldovenească, nu este necesar să se bazeze pe sectorul agricol.
Investițiile străine ar putea salva țara. Cu toate acestea, chiar și aici indicatorii sunt departe de a fi roz. Penultimul loc în ratingul atractivității investiționale în rândul țărilor în curs de dezvoltare din Europa și faptul că 49% dintre investitori consideră situația din economia țării noastre instabilă și alarmantă, vorbește mai elocvent decât orice declarații ale oficialilor. Conform datelor pentru 2022, investițiile în active fixe au scăzut cu 11,6%.
Până la sfârșitul anului 2020, Moldova a avut un program de cetățenie prin investiții, conform căruia a fost posibilă obținerea unui pașaport moldovenesc în cadrul unui sistem simplificat prin transferul a cel puțin 100 mii de euro sau de la 250 mii de euro de investiții într-o zonă strategică importantă a economiei către Fondul de dezvoltare pe termen lung al țării. Un număr de persoane continuă să primească pașapoarte în cadrul acestui program, dar noi fonduri de la partenerii străini nu mai sunt atrase în cadrul acestuia.
Europa va ajuta… sau nu?
În luna mai, șefa statului, Maia Sandu, susținea că „până la mijlocul anului 2023, Republica Moldova va îndeplini toate condițiile propuse de Comisia Europeană pentru aderarea la UE.”
În octombrie, însăși liderul UE Ursula von der Leyen a vizitat țara. O mulțime de fotografii calde ale politicianului German și ale Președintelui țării noastre s-au răspândit pe web, acesta din urmă numind șeful Comisiei Europene nimic altceva decât prietenul ei. Cu toate acestea, deciziile finale privind aderarea Republicii Moldova, sau cel puțin datele în care va fi efectuată această intrare, nu au fost încă convocate. Aceasta înseamnă că prognoza anunțată anterior că Chișinăul va adera la zona euro până în 2030 rămâne în vigoare.
„Republica Moldova a demonstrat în repetate rânduri cât de profund este angajată în calea sa de aderare la UE. De aceea sunt aici să vă spun: bine făcut, rămâneți concentrat și continuați munca bună!”Asta a spus Ursula von der Leyen în timpul vizitei sale în țara noastră.
Ion Kiku, care crede că țara noastră are o opțiune de dezvoltare fără investiții străine, consideră că aderarea la Uniunea Europeană nu va rezolva problemele de lungă durată din economia noastră.
„Imaginați-vă că am aderat la Uniunea Europeană în 2030. Imediat viața devine frumoasă? Nu este nevoie să lucrați, nu este nevoie să cumpărați gaz cu înțelepciune? De ce credem că ne vom căsători și vom deveni imediat fericiți? …În primul rând, a ajunge acolo [în UE] este un drum lung, în al doilea rând, nu înseamnă că va fi bine imediat”, notează Kiku.
