Reforma mult așteptată.
Necesitatea reformării sistemului judiciar din Moldova a fost discutată în orice moment, sub autorităţi de orice culoare şi direcţie, de orice orientare geopolitică.
Judecătoarea sectorului Chișinău al Centrului Livia Mitrofan, de exemplu, amintește că în 2009 a făcut parte dintr-un grup de lucru de reformatori. „Ministrul de atunci al Justiției Alexandru Tănase a remarcat că 70% dintre judecători sunt corupți și reforma este inevitabilă. Procesul a început în toate segmentele – la aprobarea posturilor și a aprobărilor, în administrarea sistemului etc. În 2022, au început să discute despre aceeași reformă a justiției”, notează cu regret judecătorul.
Mai mult, experții juridici notează că noua „Hartă a instanțelor” a fost în general adoptată cu mult timp în urmă. „Cartea de judecată într-un nou format a fost aplicată în 2017, ca urmare a legii aprobate cu un an mai devreme”, amintește Angela Popil, membru al grupului de experți în justiție de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Ion Guzun își face ecou colegul său: „Mă bucur că acest proiect a apărut din nou în lumina reflectoarelor atenției publice, pentru că timp de 7 ani ne-am prefăcut că se pune în aplicare această lege”.
„Am auzit foarte multe critici la adresa reformei, care s-a făcut doar pe hârtie, dar nu au fost schimbări”, spune Vladislav Gribincea, directorul Programului Justiție (CRJM). În plus, expertul găsește și motivul pentru care reforma judiciară în Moldova stagnează: „Vorbim de consolidarea instanțelor într-un număr mai mic. În același mod, optimizăm spitalele și școlile. Dar oamenii merg la școală în fiecare zi și merg la tribunal de 2-3 ori în viața lor.”
„În pofida faptului că justiția a fost constant reformată și au fost adoptate legi, situația nu s-a schimbat pentru că atitudinea politicienilor față de instituția justiției, care a fost folosită în propriul interes, nu s-a schimbat. Legile au fost prezentate ca o realizare, dar au rămas doar pe hârtie”, a declarat directorul executiv IPRE, Iulian Groza.
Oricum, anii 20 tulburi ai secolului XXI au intensificat procesul de reformare a instantelor din Moldova. Pe 26 mai 2020, pe când Igor Dodon era încă președintele țării, a fost creat un grup de lucru care să analizeze Harta Judiciară pentru a afla în ce raioane este necesară optimizarea pentru o mai bună funcționare a instanțelor.
În iulie 2021 (deja sub noul guvern), acest grup de lucru a prezentat un raport detaliat cu privire la numărul de instanțe și judecători, amplasarea clădirilor instanțelor, starea acestora și căile de acces la acestea, numărul de angajați și finanțarea acestui întreg. mecanism.
Dobândirea de către Moldova a statutului de candidat la UE a adus reforma judiciară pe o nouă orbită. Ministerul Justiției a elaborat o „Strategie pentru asigurarea independenței și integrității justiției pentru perioada 2022-2025”. Această strategie este implementată în cadrul proiectului Uniunii Europene și al Fundației Soros „Sprijinirea prevenirii și combaterii efective a corupției în sectorul justiției din Moldova”. Și tocmai pe baza acestei Strategii a fost inițiat proiectul de lege privind noua „Hartă a instanțelor”, pe care Ministerul Justiției l-a publicat la 12 decembrie 2023.
În nota explicativă a compartimentului juridic se spunea că noul Card Judiciar ar trebui să organizeze accesul efectiv la justiție, să asigure o repartizare echitabilă a cauzelor între instanțe și utilizarea eficientă a fondurilor publice și, ca urmare, să îmbunătățească calitatea justiției în țară.
Scuturarea navelor sau minus una.
Latura tehnică a revizuirii „Hărții instanțelor” este că numărul sediilor instanțelor de fond din Moldova a scăzut de la 15 la 14. Acest lucru s-a datorat fuziunii celei mai puțin ocupate instanțe din orașul Anenii. Noi cu un alt sediu social puțin folosit în orașul Căușeni.
„Acest lucru este necesar într-o situație în care se impune intervenția din punctul de vedere al organizării eficiente a instanțelor, întrucât trebuie luată în considerare volumul de muncă pe instanță, judecător, concentrarea instanțelor asupra populației”, spune expertul juridic. Angela Popil.
„Vorbim despre factori cheie, cum ar fi densitatea populației. Recomandările precizează că instanța ar trebui să acopere cel puțin 100 de mii de locuitori. În plus, instanțele trebuie să aibă cel puțin 10-12 judecători specializați în diferite aspecte ale cauzelor. Există, de asemenea, recomandarea de a procesa în medie 53 de dosare judiciare pe lună”, precizează Sorin Popescu, directorul de administrare a instanțelor de judecată (CEPEJ).
Dar fuziunea biroului central judiciar din Anenii Noi cu instanța din Căușeni nu înseamnă lichidarea biroului în sine. Rămâne, doar într-un statut nou – „secundar” sau „departament de rang secund”.
Aceste departamente mici sunt „piatra de temelie” a hărții judiciare reformate. „Practic, când vorbim de reconfigurarea navelor de prim rang, vorbim de transferul locurilor secundare de la o navă la alta”, subliniază A. Popil.
Adică numărul birourilor judiciare teritoriale va rămâne neschimbat, dar unele dintre ele vor fi reatribuite și vor intra sub controlul altor instanțe principale. De exemplu, tribunalul „mic” din Leova va fi transferat de la tribunalul „mare” din municipiul Cimișlia către tribunalul „mare” din orașul Hâncești, sediul secundar din Dondușeni urmând să fie scos din sediul principal din orașul Edineț și va intra sub jurisdicția sediului principal din orașul Drochia etc.d.
Principala întrebare este cine va beneficia de un astfel de oficiu amestecare judiciară și cine se va simți rău?
„Acest lucru va fi incomod pentru judecătorii înșiși, deoarece mulți dintre ei vor trebui să-și schimbe locul de muncă sau de reședință”, a declarat expertul în justiție Vladislav Gribincea în februarie 2024, la o dezbatere privind reforma „Cartei de judecată”.
„Judecătorii și angajații din birourile redistribuite își vor continua activitatea la același loc de muncă”, reasigură autorii Proiectului de lege privind „Cartea judiciară”, „Singura diferență este că din punct de vedere administrativ vor fi înregistrați în alte instituții judiciare.”
Ministerul Justiției spune același lucru despre cetățenii care sunt îngrijorați de schimbarea locației reședinței judiciare – „unde ai fost, acolo vei rămâne”.
Dar atunci, scuzați-mă, de ce a fost necesar să îngrădiți toată această grădină cu reformarea „Cartei Judiciare”? Și cum pot aceste schimbări administrative să conducă la o îmbunătățire a funcționării sistemului judiciar al Republicii Moldova, și anume la „întărirea competenței justiției, creșterea eficienței examinării cauzelor, ușurând accesul cetățenilor la justiție”, după cum se precizează. în nota explicativă a proiectului de lege.
Și nu este absolut clar cum va contribui schimbarea „Harții instanțelor” la „promovarea proceselor de digitalizare în sistemul de justiție”? Calitățile profesionale ale specialiștilor în digitalizare din orașul Cimișlia sunt atât de diferite de calificările colegilor lor din orașul Hâncești?
Aproximativ aceleași întrebări se ridică în ceea ce privește reforma Hărții Curților de Apel. În Moldova vor fi cu unul mai puțin, precum și instanțe de fond.
În plus, aceste instanțe vor fi redenumite. Astfel, Camera de Apel din municipiul Bălți se va numi „Camera de Apel a Nordului”, iar Camera Chișinău se va numi „Camera de Apel a Centrului”.
Va fi creat, de asemenea, o „Comisie de Apel Sud”. Creat prin comasarea Curții de Apel din orașul Cahul cu Camera de Apel din capitala Autonomiei Găgăuze – orașul Comrat.
Acest fapt, precum și cel al transferului instanței „secundare” din orașul găgăuz Vulcănești de la tribunalul „principal” din capitala orașului găgăuz Comrat în orașul negăgăuz Cahul a devenit motivul. pentru protestele din Găgăuzia împotriva reformei „Cartei de judecată”. Mai multe despre asta în următorul nostru articol.
