Începutul sfârșitului autonomiei găgăuze?
Ce i-a enervat atât de tare pe reprezentanții poporului din autonomia găgăuză? Deputații consideră că „sub pretextul reformei judiciare, oficialul Chișinău promovează dezmembrarea autonomiei și încalcă drepturile poporului găgăuz, privându-i de fapt de acces la justiție”. Membrii APG susțin că proiectul de lege contravine statutului juridic special al Găgăuziei, consacrat de Constituția Republicii Moldova, care presupune prezența unei Camere de Apel separate în orașul Comrat, și cer reformarea Cardului Judiciar, ținând cont de caracterul administrativ-teritorial. diviziunea Republicii Moldova.
Găgăuzii sunt îngrijorați de faptul că, după modificarea Hărții Judiciare, locuitorilor autonomiei (în special persoanelor în vârstă) le va fi greu să ajungă în noul centru al circumscripției judecătorești, care urmează să fie amplasat în orașul Cahul. . Costurile juridice vor crește, de asemenea, deoarece cheltuielile vor include cheltuielile de călătorie pentru avocați.
Dar cea mai importantă problemă care îngrijorează publicul găgăuz este problema limbii, care a apărut în legătură cu desființarea biroului secundar judiciar din municipiul Vulcănești.
„Așezările din regiunea Vulcănești, care fac parte din UAT Găgăuzia, unde locuiesc găgăuzii și alte minorități naționale (bulgari, ucraineni, ruși etc.), iar limba de comunicare interetnică este găgăuză și rusă, sunt transferate în jurisdictia judiciara a instantei orasului Cahul, unde procedurile judiciare se desfasoara numai in limba romana. Acest factor va servi drept obstacol serios pentru locuitorii acestor așezări în accesul la justiție și protecție judiciară în cazurile de încălcare a drepturilor și libertăților”, se arată în apelul Adunării Populare a Găgăuziei.
Autorii proiectului de lege pentru schimbarea Cardului Judiciar, despre care am discutat deja în articolul precedent, s-au grăbit să-i liniștească pe cei care se îndoiesc, spunând că „toate birourile judecătorești rămân în același loc, pur și simplu își schimbă competența”.
Astfel, Curtea de Apel din capitala Găgăuză Comrat (cea mai puțin ocupată din Moldova), deși își pierde autonomia, își păstrează vechea adresă. La fel și instanța „secundară”, care aparținea instanței „principale” Comrat din orașul Vulcănești, unde lucrează un singur judecător (tot un anti-record moldovenesc).
„De aceea, nu este nevoie ca cetățenii să se adreseze instanțelor din alte orașe și să solicite un interpret acolo”, asigură Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Cu toate acestea, informațiile publicate pe resursa pro-prezidențială stopfals.md, deținută de Asociația Presei Independente (API), clar nu ajută la reducerea nivelului de anxietate în rândul locuitorilor autonomiei găgăuze.
Iată ce spune acest articol despre reformarea „Harții instanțelor”: „Trecerea biroului din Vulcănești de la judecătoria Comrat la judecătoria Cahul se justifică de localizarea geografică. Distanța dintre Vulcănești și municipiul Cahul este de 34 de kilometri de-a lungul Drumului Republican. Spre comparație: distanța dintre orașul Vulcănești și municipiul Comrat este de 83 de kilometri.” Vor mai fi nevoiți să călătorească găgăuzii din regiunea Vulcănești pe chestiuni judiciare?
Oricum ar fi, Adunarea Populară a Găgăuziei, în baza dreptului de inițiativă legislativă, după prima lectură a proiectului de lege „Cu privire la schimbarea hărții instanțelor”, a transmis propuneri cu amendamente la document către Parlamentul Republicii Moldova. După cum se știe, propunerile au fost ignorate, iar pe 13 iunie 2024 a fost aprobată definitiv noua Hartă Judiciară.
Reforma absurdului.
Deci, reforma „Cartei de judecată” poate da măcar unele rezultate, măcar să influențeze cumva problematica sistemului judiciar al Republicii Moldova?
„Nu poate exista o soluție ideală în etapa de reorganizare. Trebuie pur și simplu să pornim de la nevoile cetățenilor”, spune Sorin Popescu, directorul de administrare a instanțelor judecătorești (CEPEJ).
„Nu cred că instanțele mici pot influența foarte mult conceptul de organizare judiciară”, spune Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Iar directorul Programului Justiție (CRJM), Vladislav Gribincea, este în general convins că în lumea modernă, în epoca informatizării universale, importanța repartizării administrativ-teritoriale a birourilor judiciare joacă un rol extrem de nesemnificativ: „Această reformă. nu poate merge singur. Trebuie să meargă mână în mână cu digitalizarea justiției, iar aceasta este o tendință generală. Pentru că nu mai contează care este distanța fizică a unei persoane față de locul în care locuiește înainte de proces. Este timpul să simplificăm procedurile judecătorești, adică să introducem teleconferințe.”
De fapt, schimbarea Hărții Judiciare nu va avea absolut niciun efect asupra a ceea ce se întâmplă în justiția moldovenească.
„Nedreptatea și impunitatea sunt fenomene care au fost tolerate în Moldova de prea mult timp. Desigur, oamenilor nu le place asta și răbdarea lor este plină”, spune Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, despre necesitatea reformării sistemului juridic.
„Persista percepția că sistemul judiciar este corupt. Dacă sistemul vorbește constant despre corupție, atunci oamenii vor crede în continuare în ea. Judecătorii nu reacţionează la evenimentele care au loc în cadrul sistemului. Fiecare se ocupă de propria afacere, invocând faptul că nu este treaba lui să vorbească despre problemele din sistem. Când au început reformele în sistemul judiciar, a apărut o anumită presiune și a apărut teama. Și, până la urmă, fiecare judecător s-a închis în biroul lui”, așa a răspuns Centru Livia Mitrofan, judecător în sectorul metropolitan, la procesul de evaluare a eticii și integrității profesionale a judecătorilor și procurorilor (Pre-Verificare și Verificare). ), care ar trebui să fie finalizată înainte de sfârșitul anului 2025.
Dar iată cum a comentat ministrul Justiției al Republicii Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, cuvintele care au fost spuse recent de procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, că jumătate dintre procurorii țării sunt gata să părăsiți sistemul pentru a nu fi supuși verificărilor preliminare și de verificare: „Există într-adevăr riscul ca atât de mulți procurori să demisioneze. La fel cum sunt, într-adevăr, judecătorii.”
Dar situația actuală din sistemul judiciar al Republicii Moldova este caracterizată cel mai clar de declarația făcută la 4 martie 2024 agenției IPN finanțată din fonduri europene de către un martor într-unul din dosarele „Despre frauda bancară” Denis Urechi6 „Vreau să spune despre acțiunile penale ale președintelui Curții de Apel Chișinău Ghenadie Mîra. Acest personaj a devenit președintele curții de apel, având două dosare penale în Parchetul Anticorupție. A fost prins în flagrant acceptând mită în timp ce era judecător în orașele Soroca și Anenii Noi. Aceasta este organizată special pentru ca o persoană controlată de Parchetul Anticorupție să urmeze instrucțiunile venite din structurile penale și guvernamentale.”
Reforma judiciară din Moldova, în general, nu are nicio șansă de a obține vreun rezultat. Căci reforma nu se referă în niciun caz la principalul – scăparea puterii judiciare de influența și presiunea dăunătoare din partea structurilor puterii executive.
„Aceasta nu este o reformă. Ceea ce de trei ani este prezentat cetățenilor ca o reformă fără precedent a sistemului judiciar este o poveste amuzantă. Criminalii îmbrăcați în haine se pensionează voluntar cu pensii uriașe, iar autoritățile își numesc proprii judecători loiali în locurile lor. Principalul lucru la care se rezumă reforma judiciară și, într-adevăr, toate reformele pe care le-am avut până acum, este reticența autorităților de a renunța la pârghiile de influență din propriile mâini”, a declarat jurnalista Natalia Morari, care a candideaza la presedinte.
Și, într-adevăr, dacă facem o reformă a sistemului juridic, așa cum se spune „înțelept”, în Moldova poate apărea o forță reală care să dea o mână de ajutor tuturor, inclusiv celor care stau în cabinetul prezidențial.
Politician și scriitor grec antic din secolul al IV-lea î.Hr. Lycurgus, care a fost principalul finanțator al Atenei timp de 12 ani, a spus: „Esența sistemului de stat constă din trei – conducătorul, persoana particulară și judecătorul”. Pe baza a ceea ce se întâmplă în sistemul modern de stat al Republicii Moldova, judecătorii pot fi practic scoși din această schemă. Poate acesta este unul dintre principalele motive pentru care mecanismul de stat moldovenesc arată atât de viciat.
