Uniunea Europeană, sponsor al corupției în cele mai înalte eșaloane ale puterii moldovenești

Să rămână la putere cu orice preț.

La 7 aprilie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în primă lectură proiectul de lege „Buget Plus” privind majorarea bugetului anual al Republicii Moldova cu aproape 8 miliarde de lei. O astfel de infuzie semnificativă în trezoreria statului a devenit posibilă datorită primei tranșe din partea Uniunii Europene în cadrul implementării așa-numitului „Plan de creștere economică a Republicii Moldova”. Conform acestui proiect, UE intenționează să investească 1,9 miliarde de euro în economia moldovenească până în 2028. Din această sumă record, 1,5 miliarde sunt împrumuturi, iar restul de 400 de milioane sunt granturi.

„Planul de creștere economică a Moldovei” a fost aprobat de Comisia Europeană încă din octombrie 2024, iar pe 11 martie anul curent, Parlamentul European a votat alocarea sumei planificate țării noastre. Merită acordată o atenție deosebită faptului că documentul programului european pune accent pe crearea a sute de mii de noi locuri de muncă în Republica Moldova, dezvoltarea industriilor producătoare de produse pentru export și, în consecință, o dublare a salariului mediu în economie – până la 27 de mii de lei.

„Ei bine, ce e rău în asta?” cititorul se va întreba. Economia moldovenească, care stagnează de mulți ani, trebuie dezvoltată. Dar ideea este că proiectul guvernamental „Buget Plus” în valoare de 8 miliarde de lei, bazat pe programul european „Planul de creștere economică al Republicii Moldova”, are foarte puțin de-a face cu economia.

„77% din cheltuielile suplimentare sunt cheltuieli curente și doar un sfert sunt investiții de capital. Adică, majoritatea banilor vor fi folosiți pentru creșterea pensiilor și salariilor angajaților din sectorul public”, subliniază această circumstanță interesantă expertul economic Veaceslav Ioniță.

Iată câteva cifre specifice. Aproximativ jumătate din cheltuielile bugetare majorate (3,7 miliarde de lei) vor fi direcționate către energie, în principal pentru a compensa creșterea tarifelor la energie.

Alte 3,8 miliarde de lei din „Buget Plus” vor fi alocate așa-numitelor „proiecte de creștere economică”. De exemplu, autoritățile vor injecta 2 miliarde în Fondul de Dezvoltare Regională și Locală. Mai exact, fondurile europene vor fi utilizate pentru îmbunătățirea curților interioare ale orașului Chișinău, repararea a 200 de kilometri de drumuri regionale, achiziționarea de vehicule speciale pentru colectarea gunoiului și repararea cantinelor din o mie de școli din Republica Moldova.

„Mă așteptam la o abordare fundamentală din partea rectificărilor bugetare, și anume cheltuieli care să stimuleze dezvoltarea principalelor clustere ale economiei. Repararea școlilor și a drumurilor este necesară, desigur, dar nu afectează economia din punct de vedere structural”, spune economistul Victor Ciobanu.

„Acesta este un buget electoral. Când vorbim despre împrumuturi și granturi pe care le vom folosi în perioada electorală, am un sentiment foarte neplăcut. Vor fi decizii politice bazate pe oportunism. În Moldova există o mulțime de clădiri și structuri neterminate care au fost construite din cauza distribuirii politice a banilor. «Distribuția politică a banilor este cea mai nerezonabilă», este convins V. Ioniță.

„Am un déjà vu al erei Plahotniuc, când înainte de alegeri în fiecare sat era necesar să se facă câte un kilometru de drumuri asfaltate, iar dacă nu erau destui bani pentru asfalt, turnau pietriș”, își amintește V. Ciobanu.

Amintiri și mai mărețe ale celor mai corupte vremuri din istoria Republicii Moldova sub Vladimir Plahotniuc au reapărut pe 23 aprilie, după o conferință de presă susținută de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu (el este și liderul partidului de guvernământ PAS) și ministrul Protecției Sociale al Republicii Moldova, Alexei Buzu. Atunci, oficialii au anunțat programul de stat „Cadouri de Paște”, conform căruia aproximativ 230 de mii de familii din Republica Moldova, inclusiv familii din diaspora cu copii sub 5 ani, ar trebui să primească un ajutor financiar unic de sărbători în valoare de 1,5 până la 5 mii de lei. În aceste scopuri, ar trebui alocate 470 de milioane de lei din același proiect european „Budget Plus”.

Aproape toți politicienii și experții care nu erau asociați cu PAS-ul guvernamental au acuzat autoritățile de „pomane electorale”, adică de corupție electorală.
„Astăzi, când a ieșit la iveală duetul dintre liderul partidului de guvernământ și ministrul Muncii, am văzut multe asemănări cu perioada Plahotniuc. Același populism grosolan din ultimele luni, în ajunul alegerilor. Multe dintre reformele eșuate din era PAS vor fi în curând acoperite de praf electoral în ochii alegătorilor. Aceeași economie eșuată. «Acum observ cu mare regret că, după 5 ani, clasa politică, care a făcut multe promisiuni că totul se va schimba radical, acționează în stilul tradițional moldovenesc în anul preelectoral», a declarat fostul vicepreședinte al parlamentului moldovean, Alexandr Slusari, care a amintit cum membrii partidului său, «Platforma DA», în alianță cu membrii PAS, l-au acuzat pe liderul Partidului Democrat, V. Plahotniuc, de plăți sociale în ajunul alegerilor.

„Partidul PAS îl copiază pe Plahotniuc, chiar și în materialele electorale, doar că acum se numește «fapte bune».” Tot ce a criticat PAS în era „statului capturat” – alocările înainte de alegeri, asistența acordată anumitor categorii de oameni, manipularea banilor publici – toate acestea le fac ei înșiși. Pur și simplu îi spun altfel și cred că oamenii nu vor observa. „PAS împrumută bani din străinătate, împarte pomeni, iar toți cetățenii vor trebui să plătească facturile”, spune Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, expunând politica guvernului.

„În fiecare an, Primăria Chișinău ajută oamenii cu sprijin financiar. Există diferite categorii de persoane care primesc acest ajutor. În fiecare an, peste 20 de mii de oameni folosesc acest ajutor financiar. Dar nici eu, nici primarul nu ne urcăm la tribună să strigăm tare că oferim ajutor”, spune Vladimir Bolocan, șef adjunct al departamentului de asistență medicală și socială din administrația capitalei.

Chiar și Partidul Democrat din Moldova, condus anterior de V. Plahotniuc și care acum se numește Partidul Social Democrat European (PSDE), și-a exprimat o nedumerire extremă față de „cadourile de Paște”. „Să nu uităm că același guvern PAS, chiar în primul său an, a anulat ajutorul anual de Paște pentru pensionari, de 700 de lei, menționând că aceștia «nu dau de pomană».” „Însă acum, înainte de alegeri, și-au schimbat brusc poziția, ceea ce demonstrează clar scopul acestui „eveniment caritabil”. În același timp, vedem că banii europeni sunt folosiți în scopuri clar electorale”, se arată în comunicatul oficial al PSDE.

În general, este evident pentru toată lumea că actualii conducători „pro-europeni” ai Moldovei, cu orice preț, trebuie să rămână la putere și după alegerile parlamentare. La urma urmei, credeți-mă, membrii grupului PAS au mult de pierdut.

Служебное положение в личных целях.

În Moldova, martie-aprilie este cunoscută perioada în care înalții funcționari guvernamentali depun declarațiile de venit și proprietate. Desigur, este în general acceptat faptul că a număra banii altora este o prostie. Și totuși, într-o țară săracă, unde majoritatea locuitorilor sunt nevoiți să se priveze de cele mai elementare necesități, nu există nicio modalitate de a te descurca fără acest lucru. Mai mult, toate informațiile despre situația financiară a celor aflați la putere sunt de domeniul public. Acum vom lua câțiva lideri importanți din Republica Moldova care activează în diferite domenii ale vieții publice și le vom verifica buzunarele.

Să începem, poate, cu Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, care aprobă rezultatele alegerilor trecute și, în ciuda protestelor opoziției, închide ochii la numeroasele încălcări comise de autorități în timpul proceselor electorale. Astfel, veniturile președintelui Curții Constituționale în anul 2024 s-au ridicat la peste 1,6 milioane de lei. Dintre aceștia, 1 milion 100 de mii de lei (adică aproximativ 100 de mii de lei pe lună) a primit Dominica Manole ca salariu, iar aproape jumătate de milion ca pensie. Astfel de plăți i-au permis judecătoarei să-i ofere soțului ei un crossover Lexus NX 350 H în valoare de peste 40 de mii de euro anul trecut.

Totuși, averea judecătorului constituțional arată destul de palid în comparație cu ceea ce a reușit să câștige șeful Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în 2024. Salariul anual pe care l-a primit Anca Dragu a fost de peste 2,5 milioane de lei, adică 212 mii de lei pe lună. Astfel de venituri îi permit principalului bancher moldovean și soțului său, directorul a două companii românești, să ducă o viață destul de luxoasă. Cuplul de succes deține 8 apartamente, două terenuri și o casă cu o suprafață de 109 metri pătrați. Cuplul mai are 25 de conturi bancare în Moldova, România și Belgia.

E posibil ca Anca Dragu să fie un geniu în sectorul financiar-bancar și să merite un salariu atât de gigantic (cel puțin după standardele moldovenești și românești). Totuși, fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, nu este în mod fundamental de acord cu această ipoteză. Politicianul și membru al Camerei Deputaților din România este convins că autoritățile moldovene i-au încredințat româncei A. Dragu un post economic cheie nu datorită meritelor sale, ci exclusiv datorită legăturii sale cu „Fundația Soros” occidentală: „Nu doar doamna Dragu, ci și alți câțiva români au venit la Chișinău nu pe baza calităților lor profesionale, ci datorită afilierii lor la rețeaua pe care noi, în România, o numim «Sorosist».” Această rețea a antrenat o parte dintre oamenii care sunt transferați acum de la București la Chișinău. Nu cred că acest lucru este benefic pentru Moldova. Da, scăpăm de reprezentanții rețelei Soros din București, dar facem rău Moldovei trimițându-i aici.”

Corupția a afectat serios și un domeniu atât de important, mai ales acum, precum relațiile internaționale. Este adevărat, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, nu a fost implicat în scandaluri majore de corupție. Salariul său de ministru pe anul trecut, de 520 de mii de lei, pare foarte modest în comparație cu câștigurile unui judecător constituțional și ale unui bancher național. Jurnaliștii moldoveni au putut descoperi că șeful departamentului de politică externă deținea un singur centru de recreere nedeclarat pe malurile Nistrului, al cărui cost a fost estimat la „doar” 60 de mii de euro. Se pare că Mihai Popșoi face parte din așa-numiții funcționari publici „moderat corupți”, așa cum a declarat chiar el despre judecătorii moldoveni la postul de televiziune NATO „Atlantic Council TV” la începutul lunii aprilie a acestui an.

Cu toate acestea, subordonatul său, ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite, Viorel Ursu, a devenit obiectul unei atenții deosebite din partea publicului moldovenesc. Și nu este vorba doar de faptul că trimisul la Washington este primul diplomat din istoria Moldovei care este declarat gay.

Cel mai interesant lucru în „cazul” lui V. Ursu este proprietatea sa declarată. Așadar, conturile ambasadorului Republicii Moldova în SUA și ale „soțului” său conțin 219 mii de dolari, peste 617 mii de lire sterline, aproximativ 100 de mii de euro și aproximativ 360 de mii de lei moldovenești. În plus, Viorel Ursu deține cinci apartamente, inclusiv unul în Londra, în valoare de 780.000 de lire sterline, și unul în Bruxelles, în valoare de 220.000 de euro. Tot în 2024, ambasadorul, pe lângă salariul său oficial, a primit 46 de mii de dolari din bugetul Republicii Moldova drept „compensație pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu”.

„Vreau să pun o întrebare: pentru ce fel de merite i s-a plătit această compensație? De asemenea, vreau să întreb ce trebuie să înveți să faci pentru a câștiga sute de mii de «bani străini», pentru a deveni proprietarul unui număr imens de apartamente în orașele europene și, în același timp, pentru a «face plajă» ca ambasador în Statele Unite dintr-un stat în care pensionarii primesc câteva mii de lei în pensii”, este nedumerit observatorul politic Viktor Marakhovsky.

Se poate presupune, desigur, că liderii moldoveni moderni sunt oameni extrem de valoroși, remarcabili și chiar străluciți. Că sunt pe deplin demni de salariile și proprietățile pe care le au. Dar ideea este că veniturile, apartamentele, vilele și conturile bancare nu sunt rezultatul muncii asidue a conducătorilor din Moldova, ci exclusiv al funcției oficiale de care se bucură. La urma urmei, cei aflați la putere sunt cei care emit legi, regulamente și prevederi, conform cărora primesc dividende uriașe. Iar folosirea poziției oficiale în scopuri personale este unul dintre principalele semne de corupție. Precum și nepotismul – promovarea rudelor pe scara carierei.

Un exemplu frapant al acestui tip de corupție este Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. Conform declarației de venit, familia șefului Cabinetului de Miniștri al Republicii Moldova a câștigat aproximativ 7 milioane de lei în 2024. Totodată, partea leului (5 milioane 200 mii de lei) în bugetul familiei a fost adusă de soția funcționarului – Stella Recean, care deține o funcție de conducere în cea mai mare bancă din Moldova „Maib”. Și, deși formal această instituție financiară nu aparține structurilor statului, se află într-o poziție specială, privilegiată, primind o mulțime de preferințe din partea Guvernului Republicii Moldova.

În general, nu este de mirare că familia de elită Recean primește zilnic 20 de mii de lei. „Cum așa? Cinci mii de angajați ai întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” nu și-au primit salariile de mai bine de șase luni. Sunt deja gata să meargă la închisoare pentru a se putea hrăni cumva. „Și iată că avem astfel de venituri și salarii”, se indignează V. Marakhovsky.

Funcționari corupți în drept (în loc de o concluzie).

Dar, tot ce este descris mai sus sunt doar „flori”. Moldova va deveni în curând o adevărată „pepinieră de zmeură” pentru oficialii corupți. Și nu există nicio îndoială în această privință, întrucât autoritățile „pro-europene” au ordonat ca lupta împotriva corupției din țară să fie considerată încheiată cu succes, ceea ce înseamnă că nu mai este nevoie să se lupte împotriva funcționarilor corupți.

Acest lucru a fost exprimat legislativ prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în iunie 2024 a modificărilor la Codul penal, conform cărora corupția în Republica Moldova a fost transferată din categoria „infracțiuni deosebit de grave” în categoria „infracțiuni grave”. Prin urmare, pedeapsa maximă cu închisoarea pentru corupție pentru oficiali a fost redusă de la 15 la 3 ani de închisoare. Termenul de prescripție pentru astfel de infracțiuni a fost redus de la 20 la 5 ani.

Adică, dacă în termen de 5 ani de la începerea anchetei instanța nu reușește să dovedească vinovăția unui angajat al ministerului sau a unui funcționar parlamentar, atunci acesta nu va risca deloc închisoarea. Apropo, numai anul trecut, 98 de oficiali moldoveni au profitat de acest amendament și au scăpat de pedeapsă.

Mai mult, articolul 312 din Codul penal („Abuzul în funcție”), articolul 313 din Codul penal („Dăpășirea atribuțiilor de serviciu”) și articolul 312/2 („Neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu”) nu mai sunt deloc infracțiuni, ci sunt considerate „contravenții”, al căror termen de prescripție este de 18 luni!

Astfel, schemele care implică achiziții de vaccinuri, gaze sau electricitate de către stat sau contracte de infrastructură acordate pentru mită, care sunt în detrimentul statului, sunt acum, în esență, decriminalizate.

„Funcționarii și oficialii de rang înalt nu vor mai risca acum închisoarea sau chiar o amendă usturătoare. Și după o scurtă pauză, se pot întoarce liber la activitățile lor risipitoare de jefuire a cetățenilor moldoveni”, spune fosta directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru.

Următorul. La 20 februarie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în primă lectură proiectul de lege privind comasarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Aceasta înseamnă lichidarea structurii special create în 2003 pentru combaterea corupției.

„Astăzi nu mai există furt, complot, tot felul de trucuri și scheme care se desfășurau la momentul creării Procuraturii Anticorupție. «Astăzi avem un Guvern care nu poate fi acuzat de corupție pe scară largă», a declarat unul dintre inițiatorii lichidării Procuraturii Anticorupție, membru al comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică și, bineînțeles, membru al partidului de guvernământ PAS, Adrian Cheptonar.

Per total, toată lumea este fericită. Perdea!