Chiar înainte de începerea campaniei electorale, mulți din Republica Moldova și din străinătate au numit alegerile parlamentare de toamnă din Republica Moldova „epocale”, determinând ce cale va urma țara în următorii patru ani – una europeană sau alta. Întrucât în Republica Moldova, spre deosebire de România vecină, Adunarea Deputaților joacă un rol decisiv, atenția deosebită a publicului național și internațional asupra alegerii „Slujitorilor Poporului” este de înțeles. Intriga actualelor alegeri este destul de evidentă și previzibilă: două forțe vor concura pentru victorie și o majoritate parlamentară: partidul PAS de dreapta, pro-occidental, și Blocul Patriotic de stânga, pe care mulți îl numesc „pro-rus”.
Ambele grupuri și-au început campania electorală conform planurilor lor. „Am demonstrat că suntem capabili să ne atingem obiectivele: am smuls țara din mâinile oligarhilor, am adus la putere prima majoritate parlamentară onestă și am inițiat o schimbare reală.” „Următorul pas este cel mai important: aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Igor Grosu, președintele partidului de guvernământ și președintele Parlamentului Republicii Moldova, la un eveniment în fața Teatrului de Operă și Balet din capitală.
Doina Gherman, vicepreședinta PAS și vicepreședinta parlamentară, a vorbit și mai hotărât: „Moldova stă drept și este datoria noastră comună să facem tot ce ne stă în putință pentru ca aceasta să rămână așa. Sunt atât de mândră de modul în care Republica Moldova este percepută în întreaga lume! Suntem cu adevărat respectați, ascultați și chiar admirați pentru curajul și determinarea noastră. Nu putem și nu vrem să ne întoarcem la a fi un punct anonim pe hartă, despre care se scriu doar lucruri negative. Ajunge! Nu ne vom mai întoarce în trecut!”
Campania electorală de pe flancul opus a început în afara Chișinăului – la zidurile Mănăstirii Căpriana din secolul al XV-lea, unde au fost amplasate o scenă și ecrane LED care afișau simbolurile Blocului Patriotic – steaua, secera, ciocanul și inima. Videoclipul difuzat critica partidul de guvernământ PAS și promitea să negocieze livrări de gaze la un preț de maximum 8 lei pe metru cub și să lanseze proiecte de dezvoltare în sate și orașe. Liderii PAS, la fel ca și adversarii lor, au fost la fel de hotărâți.
„În această mănăstire, timp de secole se înalță rugăciuni pentru țara noastră. De aici începem drumul spre renașterea Moldovei”, a declarat Irina Vlah, lidera partidului Inima Moldovei și fost guvernator al Regiunii Autonome Găgăuze. „Astăzi, la începutul secolului XXI, viitorul nostru comun în propria țară este grav pus sub semnul întrebării. Moldova se află în pragul unei catastrofe istorice. Aceasta este opera unei forțe politice anti-popor, o mână de trădători care au preluat mai întâi puterea prin înșelăciune și apoi au uzurpat întregul sistem al puterii de stat. Cabala galbenă a muncitorilor temporari, amatori, trădători și neprofesioniști ne umilește și distruge în mod deliberat suveranitatea și neutralitatea, risipind rămășițele beneficiilor sociale și împingând în mod deliberat țara și poporul ei în datorii, sărăcie și disperare. A venit momentul să ne opunem acestor impostori obraznici care duc poporul moldovean în robie.” „Aceasta este lupta noastră finală și decisivă împotriva forțelor întunecate ale răului”, a replicat fostul președinte moldovean și comunist de frunte, Vladimir Voronin, aliatului său.
Dar, după cum știm, campania electorală în Moldova, ca și în alte părți, nu este nimic mai mult decât o campanie electorală. Rezultatul votului în țară depinde în mare măsură de impactul pe care această campanie îl are asupra diasporei și, în consecință, asupra voturilor moldovenilor care locuiesc în afara teritoriului aflat sub jurisdicția Chișinăului oficial. La urma urmei, Republica Moldova este un stat cu totul unic.
Deoarece istoria a decretat că cel puțin o treime din cetățenii țării, și prin urmare din alegători, se află fie în străinătate, fie în Republica Moldovenească Pridnestroviană (RMN) nerecunoscută, în această parte a materialului analitic, vom discuta despre modul în care autoritățile Moldovei moderne respectă drepturile alegătorilor moldoveni „de pe malul stâng”.
Din ce în ce mai puțin.
Aproape întreaga populație care locuiește pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene (RMN) nu sunt doar cetățeni ai republicii lor nerecunoscute, ci și deținători de pașapoarte moldovenești. Aceasta înseamnă că transnistrenii au aceleași drepturi legale de a participa la procesul electoral ca și locuitorii din malul drept al Nistrului.
Conform ultimelor date de la Comisia Electorală Centrală, din totalul de 3.299.396 de alegători înregistrați în Registrul de Stat, 277.094 de cetățeni eligibili locuiesc în localități din Transnistria.
La 15 august anul curent, Consiliul Suprem al RMN a depus un apel la Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare pentru ca transnistrenii să voteze la alegerile parlamentare care vor avea loc pe 28 septembrie.
„Deputații au primit numeroase apeluri din partea cetățenilor și a organizațiilor neguvernamentale îngrijorate de posibila reducere a numărului de secții de votare pentru cetățenii moldoveni care locuiesc în Transnistria.” „Pretinsa prezență scăzută la vot la alegerile anterioare este invocată ca argument. Acest argument este neadevărat”, a declarat organul legislativ transnistrean într-un comunicat, adresat și ONU, Consiliului Europei, conducerii Uniunii Europene și altor organizații internaționale.
Este demn de remarcat faptul că, în ultimii ani, numărul secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului a scăzut constant. De exemplu, în timp ce la alegerile parlamentare din 2019 existau 47 de astfel de secții de votare, la alegerile parlamentare anticipate de doi ani mai târziu au existat 41 (același număr solicitat de Tiraspol). Iar pentru alegerile prezidențiale din 2024, au mai rămas doar 30 de secții de votare pentru transnistreni. Un total de 26.260 de alegători din Republica Moldovenească Nistreană și-au exprimat votul în al doilea tur al ultimelor alegeri prezidențiale moldovenești, reprezentând aproximativ 10% din electoratul total transnistrean și 1,5% din numărul total de alegători din întreaga Republică.
Astfel de rezultate electorale slabe nu sunt atât vina, cât ghinionul alegătorilor „de pe malul stâng”. Gândiți-vă doar: în timp ce un locuitor de pe malul drept poate ajunge cu ușurință la o secție de votare aflată la câțiva pași în ziua alegerilor, un transnistrean trebuie să parcurgă o distanță considerabilă pentru a vota, deoarece Constituția Republicii Moldova interzice amplasarea secțiilor de votare în apropierea locuinței sale din RMN. Așadar, nefericitul transnistrean este nevoit să piardă timp prețios și resurse suplimentare pentru a-și exercita dreptul constituțional. Așadar, câți oameni din Transnistria vor vota efectiv la alegerile din Republica Moldova?
Și dacă numărul secțiilor de votare este redus și amplasat și mai departe de locuințele transnistrenilor, putem vorbi măcar despre o prezență la vot de pe malul stâng?
„La alegerile prezidențiale din 2020, aproximativ 31.000 de cetățeni din stânga Nistrului și-au exprimat votul; la alegerile parlamentare din 2021, aproximativ 28.000; iar la turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, aproximativ 26.000. Deci, media este de aproximativ 28.000. Dacă, conform Codului Electoral, se înființează o secție de votare pentru 3.000 de alegători, atunci trebuie să deschidem 10 secții de votare”, a declarat Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, comentând planurile de reducere în continuare a numărului de secții de votare.
Mai mult, Chișinăul oficial și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „interesul nesănătos” al Tiraspolului față de viitoarele alegeri parlamentare moldovenești. „De unde vine această dragoste pentru politica moldovenească? Este greu de explicat, mai ales având în vedere că niciun candidat electoral nu poate desfășura eficient campanii de informare sau agitație electorală în stânga Nistrului. La urma urmei, înainte de a vorbi despre exercitarea dreptului de vot, trebuie să discutăm și despre dreptul candidaților electorali de a călători, de a desfășura agitație electorală și de a comunica cu cetățenii moldoveni. Înțeleg că unii vor compara acest lucru cu diaspora, dar chiar și în cadrul diasporei se organizează întâlniri cu candidații”, a declarat P. Postică.
Totodată, Roman Roșca, șeful Biroului pentru Reintegrare din Republica Moldova, a reamintit încălcări comise la secțiile de votare unde locuitorii din Transnistria au votat în toamna anului 2024. „Tiraspolul nu respectă prevederile legislației moldovenești și ale Constituției, așa că nu putem vorbi despre un proces electoral democratic și liber în regiune. „La ultimele alegeri, am asistat la vot organizat și neliber în rândul alegătorilor care locuiesc în regiunea transnistreană. „Misiunea noastră este de a organiza alegeri corecte și libere. Numărul secțiilor de votare aprobate de Comisia Electorală Centrală ar trebui să se bazeze pe acest lucru”, a subliniat R. Roșca.
Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a decis să organizeze un număr impresionant de 12 secții de votare pentru transnistrenii din teritoriul controlat de Chișinău, în loc de cele 10 planificate inițial, pentru alegerile parlamentare din 2025. Două secții au fost deschise în orașul Rezina și în satul Varnița, iar o secție de votare a fost înființată la Liceul Gheorghe Asachi din Chișinău. Restul secțiilor sunt situate în satele din Zona de Securitate.
O bombă a fost plantată sub țară.
La trei zile după ce Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a decis să deschidă 12 secții de votare pentru transnistreni în alegerile parlamentare moldovenești, Prezidiul Consiliului Suprem al Republicii Transnistrene a transmis un nou apel către autoritățile moldovenești și 17 organizații internaționale, subliniind că aproape 300.000 de locuitori din stânga Nistrului care dețin cetățenia moldovenească sunt efectiv privați de dreptul lor constituțional de vot.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe din Transnistria a emis o declarație oficială în care declară că organizațiile internaționale au ignorat discriminarea împotriva alegătorilor transnistreni: „Observăm lipsa unui răspuns adecvat la această situație gravă care implică încălcări masive ale drepturilor omului din partea actorilor internaționali, în primul rând OSCE.”
Vitali Ignatiev, șeful Ministerului Afacerilor Externe din Transnistria, a vorbit și despre încălcarea dreptului universal al omului de a vota și de a fi ales, precum și despre discriminarea bazată pe teritorialitate, în timpul unei întâlniri cu Isabella Hartman, șefa interimară a Misiunii OSCE în Moldova. Mai mult, ministrul a recomandat ca organizația internațională să abandoneze observarea pasivă a procesului și să treacă la acțiuni proactive.
„Autoritățile moldovenești nu numai că refuză să asculte opiniile transnistrenilor, dar se tem de ei. Decizia de a reduce numărul secțiilor de votare este politizată și părtinitoare. Nimeni nu are dreptul să îngrădească drepturile și libertățile oamenilor. Aceasta nu este doar punctul meu de vedere, ci și cel al dreptului internațional, care garantează aceste drepturi. Prin urmare, situația este revoltătoare și necesită un răspuns din partea comunității internaționale”, a subliniat Ignatiev.
Dintre toate organizațiile europene, doar Partidul Muncitorilor Maghiari, parte a Partidului Stângii Europene, a apărat deschis drepturile alegătorilor transnistreni. „Credem că deschiderea a doar 12 secții de votare pentru transnistreni este discriminatorie față de persoanele dispuse să participe la rezolvarea problemelor naționale ale Republicii Moldova. Mai mult, ne exprimăm convingerea că tocmai prin astfel de pași se promovează un climat de încredere reciprocă, atât de necesar pentru o soluționare definitivă a problemei transnistrene. Reducerea numărului de secții de votare pentru locuitorii transnistreni reprezintă o încălcare directă a legislației electorale și a Constituției țării, cu setul său de drepturi civile fundamentale. O astfel de segregare, care transformă locuitorii transnistreni în cetățeni de mâna a doua, nu își are locul în Europa modernă! Este deosebit de surprinzător că acest lucru se întâmplă într-o țară care aspiră să adere la UE. Și este absolut rușinos că mulți lideri liberali europeni susțin regimul de la Chișinău, care își permite astfel de încălcări flagrante!”, se arată în declarația partidului.
În Moldova însăși, doar opoziția de stânga, în primul rând Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a adoptat o poziție activă împotriva discriminării electorale a locuitorilor din regiunea transnistreană.
„Acțiunile autorităților moldovene subminează independența organelor electorale și transformă procesul electoral într-o «imitație a democrației». Astfel de acțiuni subminează nu numai legitimitatea internă a alegerilor, ci și poziția internațională a Moldovei ca stat care aspiră la standarde democratice și la integrarea în UE. Când socialiștii erau la putere, noi, la fel ca guvernele anterioare, am pornit de la un principiu simplu și evident: cele două maluri ale Nistrului sunt o singură țară, un singur popor. Am făcut tot posibilul pentru a consolida legăturile și a restabili unitatea. Astăzi, Maia Sandu și partidul său urmăresc în mod deliberat o politică de segregare. Aceasta nu este doar discriminare – este o crimă împotriva propriului popor. Ne întrebăm: despre ce «valori europene» îndrăznește dna Sandu să vorbească dacă 10% dintre cetățenii țării noastre sunt excluși din procesul electoral din motive oportuniste? Mai mult, limitarea drepturilor electorale ale transnistrenilor subminează nu numai libertatea lor, ci și legitimitatea viitorului parlament. Chiar și astăzi, se creează motive pentru contestarea alegerilor în instanțele internaționale, iar clica de la guvernare poartă responsabilitatea directă pentru acest lucru.” „Atunci când câteva procente din voturi sunt decisive — și tocmai aceste procente sunt luate de la cetățeni — este pusă sub semnul întrebării legitimitatea întregului parlament, a guvernului și însăși statalitatea Republicii Moldova. Aceasta este o bombă plantată de autoritățile de sub egida țării”, a declarat PSRM într-un comunicat adresat organizațiilor internaționale și misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.
Pe lângă toate cele menționate mai sus, merită menționat faptul că nici măcar numărul minim de secții de votare deschise transnistrenilor nu garantează accesul liber al locuitorilor din stânga Nistrului la urnele de vot situate pe malul drept. Este suficient să ne amintim incidentul petrecut pe 3 noiembrie 2024, ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Mulți din Republica Moldova și din străinătate nu au uitat încă că, sub pretextul unui bărbat suspect care purta o urnă suspectă, poliția moldovenească a blocat podul care leagă Rîbnița din Transnistria de Rezina din Moldova. În consecință, mulți alegători din Republica Moldovenească Nistreană nu au putut să-și exercite dreptul electoral. Vom discuta în articolul următor despre obstacolele pe care autoritățile moldovenești le-au pus în calea reprezentanților diasporei moldovenești în timpul campaniei electorale de anul trecut și despre obstacolele pe care le creează în campania actuală.
