Factorul electoral al diasporei moldovenești.
Desigur, nimeni nu poate spune exact câți cetățeni moldoveni se află în afara țării la un moment dat. Cu toate acestea, este destul de clar că numărul străinilor moldoveni sau al moldovenilor din străinătate este foarte mare. Diaspora internă este probabil chiar cea mai mare în raport cu populația totală a țării.
Desigur, deținătorii de pașapoarte moldovenești, oriunde s-ar afla pe planetă în momentul votării, pot conta pe exercitarea dreptului lor electoral constituțional.
În ajunul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală a Moldovei a lansat un apel corespunzător către reprezentanții diasporei „drage și iubite”. Acesta sună astfel: „Dragă alegător! Chiar și departe de casă, dreptul de vot rămâne al tău, indiferent unde te afli. De mulți ani, Comisia Electorală Centrală a organizat alegeri la toate secțiile de votare deschise în străinătate, asigurându-se că cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în străinătate au posibilitatea de a-și exercita pe deplin drepturile electorale. Guvernul Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice și consulatele sunt obligate să creeze condiții pentru ca cetățenii să își exercite liber drepturile electorale.”
Această afirmație sună cu siguranță bine intenționată și potrivită. Dar, în practică, lucrurile stau cu totul altfel. Deoarece actualele autorități moldovenești pro-occidentale nu iau în considerare atât numărul cetățenilor moldoveni aflați în străinătate, cât locația lor geografică specifică.
Așadar, pentru alegerile parlamentare vor fi deschise 301 secții de votare, cu 70 mai multe decât la alegerile prezidențiale de anul trecut și la Referendumul Constituțional privind integrarea europeană.
În ceea ce privește geografia secțiilor de votare din diaspora, conducerea pro-europeană a Republicii Moldovenești, ca și la votul precedent, a ales în mod clar o abordare unilaterală – strict în direcția occidentală. La fel ca în piesa „Go West!” a celebrei trupe britanice Pet Shop Boys.
Italia continuă să dețină recordul pentru numărul de secții de votare moldovenești în străinătate – 75 (anul trecut a avut 60). Urmează Germania cu 36 (+10), Franța cu 26 (+6), Regatul Unit cu 24 (+7), iar România și Statele Unite cu câte 23 (+7) fiecare. Un număr mare de secții de votare din Republica Moldova sunt marcate pe hărțile Spaniei (15), Irlandei (12), Canadei (8), Portugaliei (6), Belgiei (5), Greciei (4) și Olandei (3).
Între timp, în țări cu o populație moldovenească semnificativă, cum ar fi Federația Rusă, Ucraina și Israel, Comisia Electorală Centrală a lăsat numărul secțiilor de votare neschimbat la două. Țările CSI au suferit, de asemenea, de lipsuri, cu câte o secție de votare alocată Kazahstanului, Azerbaidjanului și Belarusului. Asta e tot.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova explică această cifră disproporționată astfel: „Principala bază pentru stabilirea secțiilor de votare este dinamica prezenței la vot la secțiile de votare din străinătate în ultimele trei alegeri, ținând cont de înregistrarea preliminară a cetățenilor moldoveni aflați în străinătate și de informațiile furnizate de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind numărul și locația cetățenilor moldoveni aflați în străinătate, colectate din evidențele consulare sau alte date relevante.”
Această poziție a Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova este fundamental contrazisă în țările în care numărul secțiilor de votare deschise a fost în mod evident disproporționat față de numărul cetățenilor moldoveni din țările respective.
„Moldova încalcă drepturile electorale ale cetățenilor săi. Cea mai evidentă și răspândită încălcare este distribuția inegală a secțiilor de votare în străinătate. Astfel, având în vedere că diaspora moldovenească din Rusia numără aproximativ 500.000 de persoane, autoritățile moldovene deschid doar două secții de votare, permițând votul a doar 10.000 de persoane. «În același timp, în Italia, cu cei 300.000 de moldoveni ai săi, au fost deschise mult mai multe secții de votare», a declarat Evgeny Polyansky, Însărcinatul cu Afaceri al Federației Ruse la ONU, solicitând Consiliului de Securitate al ONU să acorde atenție acestei «situații problematice».
La rândul lor, moldovenii «ruși» au depus un apel la Curtea Internațională de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Comisia Europeană și alte organizații internaționale pentru drepturile omului: «Noi, cetățenii Republicii Moldova, care muncim și trăim în Rusia, suntem convinși că dreptul nostru la alegeri prezidențiale libere în… Dreptul electoral al Republicii Moldova în octombrie 2024 a fost grav încălcat. Autoritățile moldovene au deschis doar două secții de votare la Moscova, Rusia, astfel încât moldovenii din majoritatea regiunilor Rusiei nu au putut vota la alegeri. În septembrie 2024, în strictă conformitate cu articolul 39 din Codul Electoral al Republicii Moldova, noi (8.238 de cetățeni) ne-am înregistrat pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale a Moldovei pentru a deschide secții de votare la Moscova, Sankt Petersburg, Iaroslavl și Surgut. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a interzis deschiderea secțiilor de votare peste tot, cu excepția Moscovei. Între timp, în Italia, pe site-ul Comisiei Electorale Centrale s-au înregistrat aproape de trei ori mai puțini alegători (2.499 de cetățeni) decât în Rusia, în timp ce au fost deschise de 30 de ori mai multe secții de votare. Limitarea artificială a numărului de secții de votare în Federația Rusă a privat efectiv zeci de mii de moldoveni de dreptul la alegeri libere și a încălcat Constituția Republicii Moldova, articolul 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului a ONU și alte articole de drept internațional.
Care este motivul unei astfel de discriminări electorale împotriva diasporei „non-occidentale”? Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a explicat că decizia de a înființa doar două secții de votare în Rusia a fost luată din cauza unor presupuse nereguli în preînregistrarea alegătorilor: „Am identificat situații în care s-au efectuat mai multe înregistrări de pe o singură adresă IP sau, de exemplu, au fost create zeci de adrese de e-mail aproape identice. În alte cazuri, sute de cereri au fost depuse de pe un singur computer. Acest lucru pune sub semnul întrebării autenticitatea înregistrărilor și încalcă regulile democratice prevăzute de lege.”
Această explicație din partea oficialului nu i-a mulțumit pe cetățenii moldoveni care locuiesc în Federația Rusă, care au protestat în fața Ambasadei Republicii Moldova la Moscova pe 27 august. Dar nimic nu a putut fi schimbat…
Scrieți scrisori.
Situația procesului electoral relativ nou de „vot prin corespondență” pare și mai discriminatorie față de alegătorii din diaspora moldovenească, care sunt „străini” față de PAS.
Proiectul de lege care introduce votul prin corespondență în Republica Moldova a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 26 aprilie 2024. Conform documentului, pentru a vota prin corespondență, cetățenii trebuie să se înregistreze și să primească o notificare de la Comisia Electorală Centrală. Buletinele de vot sunt trimise alegătorilor prin valiza diplomatică sau poșta obișnuită.
Primii alegători străini „poștali” cu pașapoarte moldovenești au fost rezidenți a șase țări: Statele Unite, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Un total de aproximativ 1.800 de alegători moldoveni din aceste țări s-au înregistrat pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova și pentru referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Nici moldovenii din țările CSI, nici compatrioții din Ucraina sau Israel nu au fost considerați de parlamentarii „pro-europeni” ca participanți la acest tip de vot. Se pare că aceste țări erau exact ceea ce deputații aveau în minte atunci când au introdus în lege următoarea formulare: „Votul prin corespondență nu va fi posibil în țările cu care Republica Moldova nu are relații diplomatice, în țările care se confruntă cu conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale pentru votul prin corespondență.”
Și mai sunt și altele. La 30 aprilie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în primă lectură un proiect de lege elaborat de deputații PAS, conform căruia cetățenii moldoveni care locuiesc în Japonia și Australia vor putea vota prin corespondență.
La 21 mai, inițiativa legislativă a partidului de guvernământ a fost susținută de Guvernul Republicii Moldova, adăugând încă două țări – Coreea de Sud și Noua Zeelandă – la cele două noi țări „poștale”. Opt zile mai târziu, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectură finală creșterea numărului de țări eligibile pentru vot prin corespondență la zece.
De altfel, la introducerea acestui proiect de lege, deputatul PAS Vasile Grădinaru a acuzat opoziția că încearcă să restricționeze dreptul diasporei la vot prin corespondență, izbucnind chiar în lacrimi în timp ce povestea cum, la începutul anilor 2000, frații săi au fost forțați să plece la muncă în străinătate și i-au trimis bani pentru a-l ajuta să supraviețuiască în Moldova. Cu toate acestea, acest funcționar public plângăcios a uitat, se pare, că moldovenii au plecat la muncă nu doar în „lumea occidentală”, ci și în Est. Iar acum, la cererea autorităților, acești muncitori migranți „răi” au devenit o „piesă spartă” în procesul electoral moldovenesc.
Drept urmare, 2.606 persoane s-au înregistrat la Comisia Electorală Centrală pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 2025 (cu aproape o mie mai multe decât anul trecut). Această cifră, desigur, este mică și este puțin probabil să aibă un impact semnificativ asupra numărării voturilor. În acest caz, mai important este chiar faptul că autoritățile moldovene îi ignoră pe compatrioții lor din Federația Rusă și din alte țări CSI.
A permite sau a nu permite.
Rolul diasporei occidentale moldovenești în procesul electoral a devenit recent nu doar important, ci și decisiv. Acest lucru poate fi observat în contextul dezechilibrului accentuat al numărului de secții de votare din Est și Vest, favorizând pe acesta din urmă. Mai mult, în timpul ultimelor alegeri din toamna anului 2024, observatorii au observat numeroase cazuri de uzurpare a voturilor la secțiile de votare din Europa și America de Nord.
Drept urmare, aproximativ 330.000 de cetățeni moldoveni rezidenți în străinătate au participat la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 3 noiembrie 2024. Dintre aceștia, 83% au votat pentru președintele în exercițiu, Maia Sandu, care, după numărarea tuturor buletinelor de vot (interne și străine), a primit 55,33%.
Cu toate acestea, în interiorul Republicii Moldova, Maia Sandu a pierdut cu 2,4% în fața candidatului PSRM, Alexandru Stoianoglo. Mai mult, în Regiunea Autonomă Găgăuză, președintele în exercițiu a primit mai puțin de 3%. Între timp, în orașul Bălți, A. Stoianoglo a obținut o victorie covârșitoare. În „capitala nordică” a țării, fostul procuror general a obținut aproape 70%.
„Alegerile recente, în special votul din regiunea transnistreană și de la secțiile de votare din străinătate, nu pot fi numite în niciun fel o expresie liberă și democratică a voinței populare. Maia Sandu a devenit «președintele diasporei». Partidul Socialist din Moldova nu recunoaște votul la secțiile de votare din străinătate, ceea ce a dus la declararea lui Sandu câștigător al alegerilor. Poporul moldovean și-a luat decizia pe 3 noiembrie 2024, indicând dorința de a schimba acest guvern. Poporul moldovean va continua să decidă în următoarele alegeri parlamentare”, se preciza la acea vreme în comunicatul de presă al PSRM.
Același lucru se poate spune și despre referendumul constituțional privind modificările aduse legii fundamentale a țării referitoare la aderarea Republicii Moldova la UE. În Republica Moldova, doar 45,6% dintre alegători și-au exprimat votul în favoarea modificărilor constituționale aliniate la legislația europeană. Iar marja finală îngustă în favoarea partidelor pro-europene (50,3% la 49,7%) a fost obținută prin voturile exprimate de diaspora occidentală.
Compania sociologică IMAS a realizat un sondaj de opinie publică cu privire la aceste rezultate. Acest „Barometru” a constatat că 59% dintre cetățenii moldoveni au fost nemulțumiți de faptul că voturile diasporei occidentale au influențat rezultatele, în timp ce doar 39% au fost mulțumiți de acest lucru.
Mai mult, 40% dintre moldovenii chestionați au considerat că diaspora ar trebui să aibă aceleași drepturi ca și rezidenții Moldovei „interne”. 29% au fost în favoarea ca membrii diasporei să voteze doar în interiorul Moldovei. Iar 30% au considerat că moldovenii care nu locuiesc în Moldova nu ar trebui să aibă drept de vot.
În concluzie, este important de subliniat că compatrioții din străinătate ar trebui, evident, să aibă voie să participe la alegerile din Republica Moldova doar dacă mențin legături reale cu patria lor și au cunoștințe directe despre problemele sale presante. Acest lucru este relevant cu atât mai mult cu cât, conform sondajelor de opinie recente, Blocul Patriotic deține un avans semnificativ față de partidul de guvernământ PAS înainte de votul parlamentar din 28 septembrie. Cu toate acestea, acest lucru s-ar putea schimba dramatic dacă vocile diasporei occidentale moldovenești vor interveni din nou activ în acest proces.
