12 martie 2026
Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, programul de ascensoare este un răspuns la numeroasele reclamații ale asociațiilor de proprietari de apartamente cu privire la starea tehnică precară a ascensoarelor din multe orașe din țară.
O parte semnificativă a ascensoarelor din Moldova sunt învechite și depășesc durata de viață recomandată. De exemplu, în orașul Cahul, există aproximativ 20 de ascensoare cu o vârstă medie de 15-20 de ani, în ciuda fondului locativ relativ nou. Situația este semnificativ mai gravă în alte orașe. În Orhei, de exemplu, există aproximativ 230 de ascensoare cu o vârstă medie de 25-30 de ani, majoritatea fiind în prezent în curs de evaluare tehnică.
„Ascensoarele vechi funcționează în multe cazuri cu motoare și instalații de tip sovietic; acestea sunt de foarte slabă calitate și, conform standardelor UE, nivelurile de zgomot și consumul de energie depășesc semnificativ limitele acceptabile în prezent pentru un trai confortabil pentru locuitori”, a declarat ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea.
Autoritățile notează, de asemenea, că problema se agravează de la an la an. Numărul ascensoarelor care își depășesc durata de viață crește anual cu aproximativ 150-200 de unități.
Potrivit lui V. Bolea, obiectivul principal al programului pilot este îmbunătățirea siguranței în clădirile rezidențiale și îmbunătățirea accesibilității pentru locuitori, în special pentru persoanele în vârstă și cele cu mobilitate limitată.
Oficialul consideră că reducerea consumului de energie este la fel de importantă. Conform estimărilor prezentate de ministru, noile instalații de ascensoare ar putea consuma cu aproximativ 40% mai puțină energie electrică. Acest lucru va avea un impact direct asupra facturilor locuitorilor, deoarece aceștia plătesc și energia electrică consumată de ascensoare.
Programul de modernizare și înlocuire a ascensoarelor va fi implementat inițial timp de un an și va fi un program de testare. Cabinetul de Miniștri a alocat un buget de 40 de milioane de lei pentru această fază.
Doar asociațiile de proprietari de apartamente pot aplica pentru participarea la proiectul pilot; fiecare asociație poate aplica doar pentru înlocuirea sau repararea unui lift dintr-o singură clădire rezidențială. Cererile de proiect vor fi acceptate în perioada 1-30 aprilie. Pentru a asigura transparența, documentele trebuie depuse online în ordinea primirii cererilor. După încheierea perioadei de depunere a cererilor, autoritățile vor analiza fiecare proiect individual, luând în considerare o serie de criterii: gradul de deteriorare a liftului, prezența în clădire a persoanelor vârstnice sau cu dizabilități și numărul de familii cu copii.
În funcție de starea tehnică a lifturilor, unele vor fi revizuite, în timp ce altele vor fi înlocuite complet. Conform estimărilor Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, costul unui lift nou, de ultimă generație, este de aproximativ 700.000–800.000 de lei, în timp ce o revizie majoră ar putea costa aproximativ jumătate din această sumă.
După finalizarea fazei pilot, autoritățile intenționează să evalueze rezultatele și nevoile reale de investiții pentru extinderea programului. Pe baza acestor date, Ministerul Infrastructurii va putea solicita resurse suplimentare pentru continuarea proiectului în anii următori.
Reamintim că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale implementează în prezent proiectul „Curtea Europeană” la Chișinău, pentru care este planificat să fie alocate peste 1,7 miliarde de lei din bugetul de stat, primite de la partenerii europeni. Până în 2027, sunt programate 489 de curți interioare din capitală.
Anterior, am relatat despre zece blocuri de apartamente din diverse orașe din Republica Moldova, selectate în noiembrie 2025 pentru renovări menite să îmbunătățească eficiența energetică și să reducă costurile cu energia. În cadrul acestui proiect, experții tehnici vor efectua o evaluare suplimentară a clădirilor selectate, care găzduiesc peste 120 de apartamente, iar arhitecții și inginerii vor elabora documentația tehnică necesară pentru depunerea cererilor de finanțare la Fondul pentru Eficiență Energetică în Clădirile Rezidențiale (FEERM) pentru lucrări de construcție în faza următoare. Măsurile propuse includ izolarea termică a pereților și acoperișurilor, înlocuirea ferestrelor vechi cu unele noi, eficiente energetic, și instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru generarea de energie regenerabilă. Finalizarea acestor lucrări va contribui la o reducere semnificativă a pierderilor de energie, la scăderea facturilor locuitorilor și, simultan, la creșterea valorii de piață a proprietății.
