14.07.2025
Motivul acțiunii organizate de Uniunea Avocaților a fost reprezentat de modificările aduse Legii „Cu privire la avocatură”, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova în lectură finală la ultima sesiune a actualei convocari.
Avocații au fost deosebit de indignați de modificarea privind includerea în Comisiile de Licențiere și Disciplină ale Uniunii Avocaților a unor reprezentanți numiți de Ministrul Justiției al Republicii Moldova, precum și a unor reprezentanți ai cercurilor academice sau ai societății civile „pentru a îmbunătăți obiectivitatea”.
Mulți avocați și activiști pentru drepturile omului cunoscuți au reacționat negativ la această situație, deoarece modificările permit Ministerului Justiției să-și numească oamenii în comisiile care decid cine va deveni avocat și cine va primi o sancțiune.
„Controlul politic, deghizat sub pretextul «respectării standardelor internaționale», iată, în esență, despre ce sunt vorba în amendamente. Așa funcționează un stat democratic? Și cu o astfel de atitudine vrem să intrăm în UE? Aceasta nu este o reformă. Aceasta este o regresie. «A spune că îmi pierd încrederea în acești «reprezentanți ai poporului» înseamnă a nu spune nimic», a scris Nicoleta Hriplivaya, avocată a organizației pentru drepturile omului «Promo-LEX», pe Facebook.
„Propunerea de a include reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai societății civile în comisiile de licențiere, disciplină și apeluri este contrară Principiilor ONU privind rolul avocaților și Cartei principiilor fundamentale ale profesiei juridice europene.” „Autoritățile publice nu ar trebui să reglementeze sau să controleze organele de autoguvernare ale profesiei juridice”, a declarat Violeta Gașițoi.
În plus, avocații sunt nemulțumiți de faptul că comisia parlamentară pentru drept, numiri și imunități a notificat Uniunea Avocaților despre amendamente abia în ziua votului, adică i-a pus în fața unui fapt împlinit.
În special, avocatul și fostul judecător Ion Cojocari a remarcat că consultările cu Baroul nu sunt o chestiune de dorință politică, ci o condiție obligatorie pentru legitimitate: „La urma urmei, dacă autoritățile se amestecă în drepturile Baroului fără a consulta Baroul, acest lucru echivalează cu ignorarea în tăcere a obligației de a solicita acordul organului reprezentativ al profesiei. Articolul 11 din „Legea privind transparența procesului decizional” nu numai că prevede consultări, dar prevede și în mod explicit că, la cererea părților interesate, cum ar fi Baroul, un organ de stat nu poate refuza consultarea. „În mod logic, această obligație implică nu doar o formalitate, ci recunoașterea dreptului la o participare semnificativă, iar absența unor consultări reale anulează ideea de consimțământ.”
La rândul său, autoarea modificărilor scandaloase la Legea Baroului, deputata PAS Efimia Bandalac, comentând criticile, a declarat că modificările nu interferează în niciun fel cu dreptul unui avocat de a-și exercita liber profesia, nu afectează activitățile pentru drepturile omului și nu subordonează profesia.
„Modificările vor aduce doar o perspectivă externă, independentă, menită să sporească transparența, imparțialitatea și încrederea în comisii, fără a afecta autonomia profesiei.” „Cei trei membri numiți în comisiile baroului de către Ministerul Justiției sau de către organizațiile academice vor acționa independent și nu pot primi instrucțiuni de la organismul care i-a numit”, spune E. Bandalac.
Totuși, Uniunea Avocaților din Moldova a anunțat că o grevă generală va începe pe 15 iulie și va dura până pe 25 iulie, când va fi convocat un Congres extraordinar al Avocaților pentru a discuta situația. În plus, va fi trimis un apel președintelui M. Sandu, solicitându-i să nu semneze amendamentele la Lege. Pe durata grevei, avocații și stagiarii vor suspenda acordarea asistenței juridice, inclusiv participarea la ședințele de judecată, ceea ce va fi considerat un motiv valid de absență.
Reamintim că în mai 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a lansat proiectul „Consolidarea Rezilienței Cibernetice în Sectoarele Critice din Moldova”. Proiectul, în cadrul căruia instituțiile cheie ale justiției trebuie să crească nivelul de securitate cibernetică, este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) cu sprijinul financiar al Guvernului Japoniei. Partea japoneză a alocat 600 de mii de dolari pentru implementarea… proiect.
Anterior, am informat și despre deschiderea primei săli de judecată digitale (e-Sală de judecată) din Moldova pe 18 iunie anul acesta, în orașul Bălți. Astfel, ședințele de judecată din instanța din capitala nordică a Moldovei se desfășoară acum în format videoconferință, iar participanții la proces se pot conecta de oriunde din lume.
