07.03.2025
Camerele agricole sunt organizații prin care se va desfășura dialog între fermieri și organele guvernamentale – centrale și locale. În plus, aceste structuri sunt concepute pentru a oferi fermierilor acces la resursele și informațiile necesare, inclusiv la programe de formare și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe și experiență între membri.
Camerele agricole vor fi organizate pe două niveluri: zece camere agricole regionale și o Cameră Agricolă Națională.
Pot deveni membri ai Camerei Agricole fermierii care dețin sau folosesc cel puțin două hectare de teren sau cel puțin un hectar de teren ocupat cu culturi perene sau legume în teren deschis sau cel puțin 0,1 hectare de legume în teren protejat (în sere). Organizația va accepta și crescători de animale din ferme neprofesionale. Fiecare fermier poate fi doar membru al camerei regionale.
Activitățile camerelor agricole vor fi finanțate prin cotizații, servicii de consultanță prestate contra cost, subvenții din Fondul Național de Dezvoltare Agricolă, donații sau sponsorizări.
Modelul organizatoric al camerelor agricole va fi hibrid. Pe de o parte, statul, prin Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, va fi angajat în crearea și instituționalizarea camerelor agricole regionale, iar pe de altă parte, camerele vor avea autonomie deplină în activitățile lor.
56 de parlamentari au votat pentru proiectul de lege. Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor s-au declarat împotrivă. „Inițiativa nu a fost susținută de majoritatea asociațiilor fermierilor din Republica Moldova”, a spus Radu Mudreac, membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
Legea „Cu privire la organizarea și funcționarea Camerelor Agricole” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Să ne amintim că pe 17 septembrie 2024, fermierii din regiunile de sud ale Moldovei au ieșit în stradă cu tractoare pentru a protesta. Asociația Forța Fermierilor a declarat atunci că demonstrațiile au fost cauzate de nemulțumirile producătorilor agricoli față de măsurile luate de conducerea țării pentru depășirea crizei din agricultură. În primul rând, aceasta a vizat alocarea a doar 100 de milioane de lei în despăgubiri fermierilor afectați de secetă – o sumă vădit insuficientă pentru a acoperi pierderile.
Anterior, am mai raportat că la începutul lunii septembrie a anului trecut, ca răspuns la disponibilitatea fermierilor din regiunile de sud ale Moldovei de a organiza proteste, Guvernul Republicii Moldova și-a anunțat intenția de a introduce starea de urgență în agricultură. Introducerea acestui regim, care a rămas doar o promisiune, trebuia, în special, să permită fermierilor să primească despăgubiri pentru recoltele pierdute din cauza secetei fără a prezenta un certificat de forță majoră.
