27 martie 2026
O inițiativă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi la o ședință a Comisiei Parlamentare pentru Drepturile Omului, condusă de socialistul Grigore Novac.
Conform proiectului ministerului, până în ianuarie 2028, cel puțin 33% din pozițiile de conducere din companiile moldovenești listate la bursa de valori trebuie să fie ocupate de membri ai sexului mai puțin comun, iar pentru directorii neexecutivi, această cifră trebuie să ajungă la 40%. De asemenea, companiile vor fi obligate să publice anual date privind componența lor pe sexe.
Selecția managerială trebuie să se bazeze pe profesionalism și competență, iar în cazul calificărilor egale, se va acorda prioritate membrilor sexului mai puțin comun. Ministerul Muncii va supraveghea implementarea politicilor și va întocmi rapoarte anuale, în timp ce Comisia Națională a Pieței Financiare va publica o listă a companiilor care respectă sau încalcă cerințele. Se vor aplica sancțiuni pentru nerespectare.
În prezent, 12 companii sunt listate la bursa de valori din Republica Moldova, iar aproximativ 60% dintre acestea îndeplinesc deja cel puțin unul dintre criteriile propuse.
„Din păcate, Comisia pentru Drepturile Omului nu avea un număr suficient de bărbați calificați – asistăm la o lipsă”, a declarat Igor Grocu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, cu privire la eșecul proiectului de lege privind egalitatea de gen.
La rândul său, vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman, tot membră a partidului de guvernământ PAS, a reamintit că introducerea cotelor de gen în 2019 a crescut semnificativ numărul femeilor din parlament. Potrivit acesteia, în timp ce în 1991 femeile reprezentau doar 3,7% din parlamentari, ponderea lor a ajuns acum la aproximativ 40%.
„Am fost forțați să implementăm acest sistem deoarece era clar că nu vor mai exista 40 de femei parlamentare în următorii 100 de ani. Sunt întristată de aceste discuții, șapte ani mai târziu, când bărbații își exprimă activ îngrijorarea cu privire la scăderea competenței sau la o lipsă de femei.” „Vreau să mă adresez colegilor mei de sex masculin: vă asigur că există femei competente, profesioniste și calificate în Moldova. Acest proiect este despre egalitate și incluziune. Și da, bărbații de calitate nu se tem de egalitate”, a remarcat D. Gherman.
În același timp, Tiraspolul a propus ca Chișinăul să acorde statutul de limbă oficială limbilor moldovenească, rusă și ucraineană. Astfel, șeful Ministerului Afacerilor Externe din Transnistria, Vitali Ignatiev, a criticat propunerea autorităților centrale moldovenești de a schimba școlile moldovenești din regiunea transnistreană în limba română.
„În Transnistria există trei limbi oficiale: moldovenească, rusă și ucraineană. Cetățenii sunt liberi să aleagă în care dintre ele vor studia copiii lor. Orice formă de presiune sau impunere este inacceptabilă”, a declarat ministrul de Externe al PMR.
Potrivit acestuia, dacă Chișinăul dorește cu adevărat să se apropie de Tiraspol, ar trebui să înceapă prin a recunoaște moldovenească, rusă și ucraineană ca limbi de stat, alături de limba română.
Reamintim că, pe 26 februarie anul curent, viceprim-ministrul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Valeriu Chiveri, în cadrul unei întâlniri 1+1 de la Tiraspol, a propus trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiune la limba românească și crearea unui Fond de Convergență. (Termenul „convergență” provine din verbul latin „convergere”, care înseamnă a se apropia și a trece de la diversitate la unitate.) Părțile au convenit să organizeze următoarea întâlnire pe tema lingvistică la Râbnița la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie.
Anterior, am relatat despre Planul Național de Acțiune pentru Studierea și Promovarea Limbii Găgăuze în Regiunea Autonomă Găgăuză pentru perioada 2026–2027, aprobat de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Planul prevede susținerea și dezvoltarea limbii găgăuze la toate nivelurile sistemului de învățământ – de la învățământul preșcolar până la învățământul general, profesional și superior. În primul rând, Ministerul Educației intenționează să dezvolte o platformă digitală cu acces gratuit la resurse educaționale în limba găgăuză, concepută pentru oricine dorește să învețe limba sau să își îmbunătățească abilitățile de comunicare. Portalul va include dicționare, ficțiune, lucrări istorice și alte materiale educaționale.
