06.05.2024
În prima etapă, autorităților moldovenești li s-a explicat „Acquis-ul comunitar” – un set de legi, acte juridice și decizii în vigoare în UE. „La următoarea etapă, întâlniri bilaterale, partea moldovenească ne va spune ce și în ce interval de timp va face pentru a atinge standardele UE pentru a fi pregătiți să adere la UE până în 2030”, a subliniat reprezentantul Comisiei Europene. , Marc Jorna.
„Selegere explicativă înseamnă că analizăm toate cele 33 de capitole în care este împărțită legislația Uniunii Europene, pentru a înțelege apoi cum să implementăm această legislație în legislația noastră națională”, a declarat viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov. De asemenea, șeful Biroului pentru Integrare Europeană și-a exprimat speranța că până la sfârșitul lunii iunie a acestui an va fi organizată o conferință interguvernamentală pentru a trece la următoarea etapă a negocierilor.
Totodată, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a făcut apel la cetățenii Republicii Moldova să respecte legislația UE în contextul aderării României la zona Schengen de la 1 aprilie 2024. Aceasta înseamnă că prezența cetățenilor moldoveni în România este acum socotită ca timp petrecut în spațiul Schengen. Iar dacă moldovenii încalcă regulile de ședere în UE pentru 90 de zile, vor fi expulzați și li se va pune pe pașaport o ștampilă care interzice intrarea în Uniunea Europeană.
„Suntem conștienți de această problemă. Vom discuta cu colegii noștri români pentru a aplica cel puțin o altă pedeapsă, mai degrabă decât deportarea și interdicția de intrare. Dar acest lucru nu ne scutește de necesitatea respectării regulilor”, a subliniat vorbitorul.
Să reamintim că în octombrie 2023, Uniunea Europeană și Consiliul Europei au lansat un proiect comun de sprijinire a procesului de reformare a justiției din Moldova. Proiectul, care se derulează până în noiembrie 2026, va oferi autorităților moldovenești 2,7 milioane de euro pentru a îmbunătăți independența, profesionalismul și transparența sectorului judiciar. Banii ar trebui să fie primiți de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Consiliul Suprem al Magistraturii, Consiliul Suprem al Procurorilor, Institutul Național al Justiției și Curtea Constituțională.
Anterior, am vorbit și despre cel de-al XIX-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene care a avut loc în 22 și 23 mai 2024 la Chișinău, la care au participat peste 100 de delegați. Republica Moldova a găzduit Congresul pentru o președinție de trei ani a acestei organizații.
