5 noiembrie 2025
Conform proiectului propus de ALDE, utilizarea limbii române va deveni obligatorie în organele administrative, instituțiile de învățământ, sistemul judiciar, cultură și mass-media. Legea ar trebui să introducă și o cerință obligatorie de competență lingvistică pentru funcționarii publici.
Mai mult, ALDE, care a primit 0,24% din voturi la recentele alegeri parlamentare, propune crearea unei Fundații Naționale pentru Promovarea Limbii Române și introducerea de sancțiuni pentru instituțiile care refuză să respecte legea.
„Limba română nu este doar un mijloc de comunicare, ci și fundamentul identității și demnității noastre naționale. A venit momentul ca statul să își respecte simbolul unității și să asigure utilizarea reală, nu doar formală, a limbii române în toate instituțiile publice. Membrii parlamentului au posibilitatea de a demonstra că servesc intereselor naționale și europene”, a declarat liderul partidului, Arina Spătaru.
În acest sens, este demn de menționat că, în 2018, Curtea Constituțională a considerat caducă Legea „Privind funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești”, care recunoștea limba rusă drept limbă de comunicare interetnică. În decembrie 2020, Parlamentul a adoptat o nouă Lege „Privind funcționarea limbilor”. Aceasta stipula că cetățenii care locuiesc în Republica Moldova se pot adresa organelor guvernamentale, instituțiilor statului, întreprinderilor și organizațiilor în limba de stat (română) sau în limba rusă. În ianuarie 2021, Curtea Constituțională a declarat această lege neconstituțională, deoarece echivalarea limbii ruse cu limba de stat contravine Constituției Republicii Moldova și structurii etnice a populației.
La rândul său, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a făcut o declarație conform căreia autoritățile oficiale moldovenești trebuie să se implice mai activ în relația cu tinerii din Găgăuzia. Mai exact, acestea trebuie să deschidă acolo mai multe licee cu limba română, astfel încât regiunea autonomă să se poată elibera de influența rusă.
„Găgăuzia face parte din Republica Moldova. Trebuie să cooperăm și să lucrăm împreună. Noi suntem cei care locuim aici, nu cei din Kremlin. Trebuie să restabilim singuri ordinea aici și să ne îndreptăm spre obiectivul nostru – aderarea la UE. Nu există altă cale. Trebuie să creăm condițiile, să ne înarmăm cu răbdare și să fim perseverenți. Da, trebuie să existe mai multe instituții de învățământ unde copiii și părinții lor să poată învăța limba română, astfel încât găgăuzii să se poată integra mai repede în societatea moldovenească”, a subliniat președintele Parlamentului moldovenesc și liderul partidului de guvernământ PAS.
Reamintim că, conform recensământului din Republica Moldova din 2024, 46% dintre respondenți au declarat că consideră limba moldovenească drept limba lor maternă, 33,2% limba română și 15,3% limba rusă. Vorbitorii nativi de limba găgăuză se situează pe locul patru (2,3%).
Am relatat anterior despre o întâlnire care a avut loc la Chișinău în august anul acesta între fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Roman Roșca, și directorii a opt școli cu predare în limba română din Transnistria. Participanții au discutat „principalele probleme care împiedică funcționarea normală a acestor instituții, modalitățile de depășire a acestora și obstacolele create de autoritățile transnistrene în calea procesului educațional”.
 a făcut apel la toate fracțiunile parlamentare să adopte de urgență){kind=link}