12 noiembrie 2025
Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial este un registru unic de tradiții populare care reflectă diversitatea culturală a umanității și necesită sprijin.
Propunerea moldo-română de înscriere a kobzei pe Lista UNESCO a fost aprobată la cea de-a 20-a sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care are loc în prezent la New Delhi, India.
Acesta este al cincilea document de acest tip depus de Republica Moldova și România. Anterior, următoarele au fost înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în 2013: colindele de Crăciun, tehnicile tradiționale de confecționare a korei în 2016, festivalul de primăvară Mărțișor (2017) și arta broderiei cămășilor cu altiță în 2022.
Se crede că kobza moldovenească (a nu se confunda cu kobza ucraineană) a ajuns în Principatul Moldovei din Orientul Mijlociu. Primele mențiuni ale instrumentului datează de la mijlocul secolului al XVI-lea. Mai exact, una dintre frescele din Mănăstirea Voroneț din Bucovina îl înfățișează pe legendarul rege David cântând la cobză.
„Includerea cobzei în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă recunoașterea internațională a valorii sale simbolice, artistice și distinctive, precum și a rolului important pe care acest instrument l-a jucat de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. Mai mult, includerea cobzei în Listă contribuie la creșterea vizibilității internaționale a patrimoniului cultural românesc comun și consolidează cooperarea culturală dintre Republica Moldova și România”, a relatat Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
În prezent, singurul loc din Republica Moldova unde se produce cobza tradițională moldovenească este satul Gura Galbenei (raionul Cimișlia), unde lucrează artizanul Nicolae Dron și cei 11 copii ai săi.
Reamintim că ruta gastronomică transfrontalieră comună moldo-română, care include peste 50 de atracții turistice, a fost recent deschisă oficial. Pe partea românească, traseul include 30 de atracții gastronomice, iar pe partea moldovenească, 25, situate în 17 raioane ale țării. În special, în Moldova, călătorii vor avea ocazia să experimenteze nu doar bucătăria moldovenească, ci și preparatele altor națiuni, precum găgăuza, bulgărașa și ucraineana. Printre atracțiile turistice se numără restaurante, pensiuni, crame, ateliere meșteșugărești, singurul muzeu al pâinii din Moldova din satul Văleni (raionul Cahul) și singura păstrăvărie din țară, „Pastav Moldovenesc”, din satul Naslavcea (raionul Ocnița).
Am relatat anterior că, în februarie 2025, cramele subterane moldovenești „Cricova” și „Mileștii Mici” au fost înscrise pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO pe baza a trei criterii: ca mărturii unice ale tradițiilor culturale; ca exemplu remarcabil de ansamblu arhitectural, tehnologic și peisagistic care ilustrează o etapă semnificativă din istoria omenirii; și ca exemplu remarcabil de așezare umană tradițională și utilizare a terenurilor, reprezentând cultura și interacțiunea umană cu mediul.
