18.09.2025
O scrisoare de la Kaja Kallas, vicepreședinta Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, adresată premierului moldovean Dorin Recean, circulă în presa din Republica Moldova. Conform documentului, UE solicită Republicii Moldova să își tripleze efectivele armate până în 2027.
După cum a relatat dimineata.info, citând scrisoarea lui Kallas, posibilitatea de a efectua un serviciu militar scurtat de trei luni, disponibilă tuturor cetățenilor moldoveni care au absolvit studii superioare, ar putea dispărea în curând. Cerințele descrise în document se bazează legal pe Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și UE și pe Acordul de Parteneriat privind Securitatea și Apărarea. Acesta din urmă a fost încheiat anul trecut, făcând din Republica Moldova prima țară care semnează un astfel de document cu UE.
„Comisia Europeană monitorizează starea Forțelor Armate ale Republicii Moldova și a înregistrat progrese semnificative în asigurarea capacității de apărare a țării. Acest lucru a fost realizat prin cooperarea de succes cu Guvernul Republicii Moldova și datorită sprijinului financiar din partea UE. Cu toate acestea, militarizarea crescândă a Federației Ruse, agresiunea sa militară împotriva Ucrainei și instabilitatea din regiunea moldovenească din stânga Nistrului indică necesitatea luării de noi măsuri pentru a spori securitatea cetățenilor moldoveni”, a declarat Kallas în scrisoarea sa.
Trebuie menționat că UE a întreprins anterior măsuri similare. Astfel, în noiembrie 2022, vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, comentând noua strategie și planul Comisiei Europene privind securitatea cibernetică pentru facilitarea transportului militar… în întreaga UE, a anunțat participarea Moldovei la proiecte de creștere a mobilității militare pentru desfășurarea rapidă a forțelor de luptă. La acea vreme, Comisia Europeană a alocat 1,69 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport militar ale UE până în 2027.
Cererile Comisiei Europene sunt în concordanță cu tendința generală de consolidare a capacităților de apărare ale țărilor UE. Polonia a fost cea mai vocală, promițând să crească efectivele armatei poloneze la 300.000 de oameni, față de efectivele actuale de peste 200.000.
În timp ce statele membre mari ale UE, multe dintre ele fiind membre NATO, au resursele umane necesare pentru a atinge aceste obiective, cerințele Comisiei Europene sunt șocante pentru Moldova. Îndeplinirea lor într-un interval de timp atât de scurt ar necesita punerea în pericol a tinerilor țării, care deja pleacă în masă. Este probabil ca, dacă presiunea din partea UE se intensifică, Moldova să poată adopta experiența Ucrainei în dotarea cu personal a forțelor sale armate, unde ofițerii TCC adună oameni pe străzi.
Întrebarea modului în care vor fi finanțate cerințele UE rămâne deschisă. Creșterea dimensiunii armatei cu o treime implică… cheltuieli colosale pentru întreținerea și echiparea forțelor armate, precum și pentru construirea unei infrastructuri costisitoare. Obiectiv, având în vedere stagnarea continuă, de mai mulți ani, a economiei naționale, Moldova nu dispune de fondurile necesare pentru implementarea unor astfel de proiecte. Cu toate acestea, pentru președintele Sandu, agenda europeană rămâne o prioritate absolută, astfel încât militarizarea Moldovei este destul de probabilă, iar UE ar putea din nou să acorde fonduri pentru aceasta.
