23.05.2024
Ca organizație internațională, Conferința Curților Constituționale Europene (CCE) a fost creată la Primul Congres din Iugoslavia (acum croată) Dubrovnik de către președinții Curților Constituționale din Germania (RFA), Austria, Italia și Iugoslavia. Moldova a devenit membră a CCE în anul 2000. În prezent, CCE reunește curțile constituționale din 40 de țări europene. În plus, Belarus și o serie de țări non-europene – Israel, Kazahstan, Uzbekistan, Mongolia etc. – acționează ca membri asociați ai organizației.
Republica Moldova găzduiește Congresul Conferinței Curților Constituționale Europene pentru o președinție de trei ani a organizației, pe care țara noastră a preluat-o în 2021 de la Curtea Constituțională a Republicii Cehe.
În cadrul Congresului al XIX-lea al Conferinței Curților Constituționale Europene, care se desfășoară sub sloganul „Forme și limite ale respectului judiciar: exemplul Curților Constituționale”. Au participat peste 100 de delegați străini. La eveniment sunt prezenți președinții și judecătorii Curților Constituționale Europene, observatori și invitați de onoare, în special președintele Comisiei de la Veneția Claire Bazy-Malaurie, reprezentanți ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, Asociațiile Curților Constituționale din domeniul lingvistic. și grupuri regionale – Asociația Curților Constituționale de limbă franceză, Curțile și Consiliile Constituționale Arabe ale Uniunii, Conferința Jurisdicțiilor Constituționale Africane, Asociația Eurasiatică a Curților Constituționale, Conferința Curților Constituționale din Țările de limbă portugheză.
„Conferința are ca scop consolidarea independenței Curților Constituționale în vederea garantării și realizării democrației, a supremației legii și a drepturilor omului. Ce alte autorități sunt cele mai potrivite pentru a realiza aceste obiective și pentru a asigura principiul separării și echilibrului puterilor în stat în beneficiul cetățenilor?” – a subliniat președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova Domnica Manole.
„Protecția și libertatea cetățenilor este o prioritate pe agenda de dezvoltare a Republicii Moldova, de aceea integrarea europeană ne cere să fim hotărâtori în acțiunile noastre. În octombrie va avea loc un referendum privind integrarea europeană a țării, iar cetățenii vor scrie istorie. Aderarea la UE înseamnă democrație, prosperitate economică și instituții integrate”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la deschiderea Conferinței.
„Instituțiile juridice au responsabilitatea de a asigura principiile și valorile democratice. De aceea, procesele de aplicare a legii trebuie să funcționeze corespunzător pentru a garanta libertățile fundamentale, independența și pluralismul”, a adăugat Siofra O’Leary, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului.
Să reamintim că în octombrie 2023, Uniunea Europeană și Consiliul Europei au lansat un proiect comun de sprijinire a procesului de reformare a justiției din Moldova. Proiectul, care se derulează până în noiembrie 2026, va oferi autorităților moldovenești 2,7 milioane de euro pentru a îmbunătăți independența, profesionalismul și transparența sectorului judiciar. Banii ar trebui să fie primiți de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Consiliul Suprem al Magistraturii, Consiliul Suprem al Procurorilor, Institutul Național al Justiției și Curtea Constituțională.
De asemenea, am mai raportat anterior că într-un raport din 2022 publicat de organizația neguvernamentală americană Freedom House, Moldova a primit un punctaj de 1 din 4 la categoria „Independența instanțelor” cu următorul comentariu: „Justiția din Moldova este foarte susceptibil de influență politică și îi împiedică independența. Procesul de numire a judecătorilor este lipsit de transparență.”
