5 decembrie 2025
Conform articolului 105 din Codul Educației, rectorul și decanul unei instituții de învățământ superior pot ocupa aceeași funcție pentru cel mult două mandate de câte cinci ani. Noua versiune a Codului prevede însă o excepție: dacă universitatea trece printr-o reorganizare care include achiziționarea unei alte entități, rectorul va fi eligibil pentru un al treilea mandat.
Ca urmare a acestei modificări, Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), care deține funcția din 2016, este eligibil să fie ales în funcția de șef al universității pentru un al treilea mandat. Aceasta deoarece Ministerul Educației a planificat fuzionarea Universității de Stat din Cahul, fondată în 1999, cu UTM.
Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), a menționat nu numai că colegul său de la UTM deține funcția din 2016, ci și că tatăl său, Ion Bostan, a condus anterior universitatea (din 1992 până în 2015).
„Orice reformă care, în ochii societății, ar putea duce la conducerea universității de către aceeași familie timp de aproape 34 de ani contrazice în mod evident principiile transparenței, fluctuației personalului și democrației. Nu suntem Coreea de Nord. Reforma universitară nu poate fi justificată prin calcule administrative sau încercări de optimizare dacă prețul este autonomia universitară, echilibrul regional și încrederea publică”, a scris Sharov pe Facebook.
Ion Chicu, deputat din fracțiunea Alternativă și fost prim-ministru al Republicii Moldova, a criticat, de asemenea, inițiativa guvernului: „Imaginați-vă: în orice țară europeană care respectă intelectualii, rectorul unei universități importante face o astfel de declarație, iar întreaga presă «independentă» ar ignora-o. De ce tace aici? Pentru că Igor Sharov îl menționează în postarea sa pe omul care a «moștenit» conducerea UTM «din tată în fiu». Stimati intelectuali, mai aveți vreo demnitate? Pe cine ar trebui să se bazeze această națiune?”
La rândul său, Dragoș Galbur, liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), a atras atenția asupra faptului că Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, s-a clasat pe locul 17 pe lista electorală a partidului de guvernământ PAS la ultimele alegeri parlamentare din Republica Moldova. El a fost ales deputat, dar nu a activat în parlament, preferând să rămână în funcția actuală.
„Se pare că, dacă voi candida pentru parlament pe lista PAS, voi absorbi Universitatea Agrară, iar acum Universitatea din Cahul, aș putea deveni o nouă entitate juridică și să candidez din nou. În câțiva ani, UTM va absorbi USM, iar Viorel Bostan va putea candida pentru încă un mandat. Și așa se întâmplă iar și iar”, este convins politicianul.
Între timp, Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova a explicat propunerea sa de a fuziona universitatea din Cahul cu UTM. Potrivit ministerului, reorganizarea ar trebui să contribuie la menținerea unui centru universitar puternic într-o regiune care se confruntă cu un declin demografic. Universitatea din Cahul se confruntă în prezent cu dificultăți financiare, confruntându-se cu o concurență intensă din partea universităților românești și cu un deficit de studenți. În prezent, la Cahul studiază doar 879 de studenți, dintre care 320 sunt studenți cu normă întreagă și 457 cu jumătate de normă.
Totodată, ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a subliniat că rețeaua universitară a țării s-a consolidat semnificativ în ultimii patru ani: institutele de cercetare au fost integrate în universități, iar unele universități aproape și-au dublat dimensiunea prin absorbția altor instituții.
„Procesele de absorbție sunt complexe și necesită continuare. Fuzionarea instituțiilor de învățământ este o întreprindere juridică, financiară, administrativă și academică de amploare, care poate dura câțiva ani și necesită o coordonare strânsă la nivel de conducere. Atacurile anumitor reprezentanți ai partidelor împotriva unuia dintre cei mai calificați rectori sunt defăimătoare. Universitatea Tehnică a trecut printr-o modernizare fără precedent în ultimii zece ani și rămâne un pilon cheie al economiei, continuând procesul complex și constant contestat de integrare a Universității Agrare. Universitățile în sine, nu politicienii, trebuie să decidă cine va reprezenta comunitățile universitare”, a declarat ministrul, unul dintre puținii care și-au păstrat funcția în noul guvern moldovean.
Reamintim că universitățile din Republica Moldova au trecut prin reforme majore în 2022. Astfel, guvernul Republicii Moldova a decis să fuzioneze Universitatea Agrară cu Universitatea Tehnică, Universitatea de Stat din Tiraspol cu Universitatea Pedagogică și Academia de Administrare Publică cu Universitatea de Stat din Moldova.
