![\"\"](\"https:\/\/mld-index.info\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/2.jpg\")
<\/p>\n\u00cen noiembrie 2025, mandatul actualei Adun\u0103ri Populare a G\u0103g\u0103uziei (APG) a expirat, dar alegerile pentru parlamentul regional au fost blocate din cauza unui paradox juridic legat mai mult de filologie dec\u00e2t de jurispruden\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un nou Cod Electoral, care a redenumit Comisia Electoral\u0103 Central\u0103 (CEC) a Regiunii Autonome G\u0103g\u0103uze \u00een Consiliul Electoral Central (CEC). Chi\u0219in\u0103ul a cerut Comratului s\u0103 \u00ee\u0219i alinieze legisla\u021bia la noul Cod.<\/p>\n
Cu toate acestea, deputa\u021bii APG au refuzat s\u0103 redenumeasc\u0103 CEC \u00een CEC, hot\u0103r\u00e2nd c\u0103 acesta este primul pas al guvernului central pentru a subjuga organul electoral al regiunii autonome. Acest lucru este valabil mai ales c\u0103 actuala Lege privind statutul juridic special al G\u0103g\u0103uziei din 1994 prevede c\u0103 APG aprob\u0103 componen\u021ba CEC g\u0103g\u0103uze (nu a CEC). \u00centruc\u00e2t Codul Electoral al Republicii Moldova \u0219i Legea privind statutul G\u0103g\u0103uziei sunt echivalente (organice), conducerea moldovean\u0103 nu are dreptul s\u0103 se amestece \u00een procesele electorale ale regiunii autonome.<\/p>\n
\u00cen timp ce problema denumirii organului electoral g\u0103g\u0103uz era dezb\u0103tut\u0103 \u00een diverse instan\u021be, autorit\u0103\u021bile moldovene \u0219i-au dep\u0103\u0219it, ca s\u0103 spunem a\u0219a, adversarii g\u0103g\u0103uzi.<\/p>\n
Pe 9 martie a acestui an, ministrul Justi\u021biei al Republicii Moldova, Vladislav Cojuhari, a depus un recurs la Curtea Constitu\u021bional\u0103 (CC), solicit\u00e2nd revizuirea constitu\u021bionalit\u0103\u021bii mai multor articole din Legea \u201ePrivind statutul juridic special al G\u0103g\u0103uziei\u201d. De exemplu, prevederile legislative privind participarea autorit\u0103\u021bilor regiunii autonome la numirea \u0219efilor departamentelor de justi\u021bie, securitate na\u021bional\u0103 \u0219i afaceri interne ale G\u0103g\u0103uziei s\u0103 fie declarate neconstitu\u021bionale. \u00cen acest sens, merit\u0103 reamintit c\u0103, \u00een urm\u0103 cu un an, CC a deposedat deja regiunea autonom\u0103 de autoritatea de a numi procurorul. Acum, autorit\u0103\u021bile centrale vor s\u0103 deposedeze G\u0103g\u0103uziei de dreptul de a participa \u0219i la numirea altor func\u021bionari din domeniul securit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Mai mult, Ministerul Justi\u021biei a pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u0219i dreptul Adun\u0103rii Populare G\u0103g\u0103uze de a numi componen\u021ba comisiei electorale (sau a consiliului, dup\u0103 cum se prefer\u0103) a G\u0103g\u0103uziei. \u201eAutonomia prev\u0103zut\u0103 la articolul 111 din Constitu\u021bie nu \u00eenseamn\u0103 un \u00abstat \u00een stat\u00bb, ci mai degrab\u0103 o form\u0103 de autoguvernare care trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub jurisdic\u021bia \u0219i controlul statului unitar Republica Moldova, \u00een special \u00een domeniile justi\u021biei, poli\u021biei, securit\u0103\u021bii \u0219i organiz\u0103rii unor alegeri libere \u0219i corecte\u201d, se arat\u0103 \u00een declara\u021bia \u0219efului jurisdic\u021biei Republicii Moldova.<\/p>\n
\u00cen G\u0103g\u0103uzia, aceste ac\u021biuni ale Chi\u0219in\u0103ului oficial au fost interpretate ca inten\u021bia PAS de a stabili controlul politic complet asupra regiunii. Ba\u0219canul (\u0219eful) autonomiei, Eugenia Gu\u021bul, a scris un apel c\u0103tre g\u0103g\u0103uzi din \u00eenchisoare: \u201eNu trebuie s\u0103 ne facem iluzii. Dac\u0103 G\u0103g\u0103uzia pierde controlul asupra alegerilor Adun\u0103rii Populare, acesta va fi \u00eenceputul dezmembr\u0103rii \u00eentregului sistem autonomic. Atunci, doar cei care sunt convenabili partidului de guvern\u0103m\u00e2nt \u0219i sunt dispu\u0219i s\u0103 execute instruc\u021biuni politice de la centru, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 apere interesele G\u0103g\u0103uziei, vor avea voie s\u0103 participe la alegeri.\u201d<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u, pe 17 martie, Adunarea Popular\u0103 a G\u0103g\u0103uziei, \u00een ciuda faptului c\u0103 mandatul s\u0103u expirase, s-a convocat \u00een sesiune extraordinar\u0103 pentru a stabili data alegerilor Adun\u0103rii Populare \u0219i a aproba noua componen\u021b\u0103 a Comisiei Electorale Centrale a regiunii. Deputa\u021bii au stabilit data alegerilor pe 21 iunie.<\/p>\n
Ca r\u0103spuns, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova din Comrat a contestat aceast\u0103 decizie \u00een instan\u021b\u0103. Pe 7 aprilie, Curtea de Apel Sud, situat\u0103 \u00een ora\u0219ul Cahul, a suspendat decizia Adun\u0103rii Populare a G\u0103g\u0103uziei (APG) de a organiza alegeri. \u201eInstan\u021ba a decis c\u0103 este gre\u0219it ca regiunea autonom\u0103 s\u0103 aib\u0103 propria comisie electoral\u0103 central\u0103\u201d, a declarat Igor Grosu, pre\u0219edintele Parlamentului Republicii Moldova, coment\u00e2nd decizia.<\/p>\n
\u201eDac\u0103 APG va emite o alt\u0103 hot\u0103r\u00e2re, o vom contesta \u0219i pe aceasta. Deoarece Codul Electoral al \u021b\u0103rii nu define\u0219te termenul \u00abCEC al G\u0103g\u0103uziei\u00bb; ci define\u0219te Consiliul Electoral Central al G\u0103g\u0103uziei. Aceasta nu este o lupt\u0103 pentru denumire – CEC sau CEC. Este o lupt\u0103 pentru membrii consiliului electoral, deoarece CEC g\u0103g\u0103uz a trucat ultimele alegeri ba\u0219cane\u201d, a declarat Sergiu Cernev, \u0219eful biroului Cancelariei de Stat din Comrat.<\/p>\n
A\u0219a cum era de a\u0219teptat, Adunarea Popular\u0103 a G\u0103g\u0103uziei a depus un recurs la Curtea Suprem\u0103 de Justi\u021bie a Republicii Moldova, solicit\u00e2nd reluarea preg\u0103tirilor pentru alegerile din Regiunea Autonom\u0103. \u00cen apel, Adunarea Popular\u0103 sus\u021bine c\u0103 \u201einstan\u021ba a \u00eenc\u0103lcat legea \u0219i a emis o decizie arbitrar\u0103 \u0219i nefondat\u0103\u201d. Potrivit autorilor apelului, instan\u021ba \u201enu a reu\u0219it s\u0103 dovedeasc\u0103 existen\u021ba unui prejudiciu real care ar fi putut ap\u0103rea dac\u0103 hot\u0103r\u00e2rile ar fi fost men\u021binute\u201d.<\/p>\n
\u201eInstan\u021ba s-a limitat la a cita riscuri abstracte, cum ar fi \u00abincertitudinea juridic\u0103\u00bb sau \u00absubminarea \u00eencrederii publice\u00bb, f\u0103r\u0103 a specifica daune specifice. Cu toate acestea, decizia instan\u021bei este cea care creeaz\u0103 riscurile, deoarece duce la blocarea procesului electoral, la crearea unui vid institu\u021bional \u0219i la restr\u00e2ngerea drepturilor electorale ale cet\u0103\u021benilor\u201d, se arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n
<\/p>\n
Este destul de clar c\u0103 Regiunea Autonom\u0103 G\u0103g\u0103uz\u0103 este un spin \u00een coasta Moldovei. Mai mult, rela\u021biile dintre G\u0103g\u0103uzia \u0219i centru au fost \u00eentotdeauna dificile, sub fiecare guvern moldovenesc. Dar acestea au devenit deosebit de tensionate acum, sub conducerea partidului PAS pro-occidental.<\/p>\n
G\u0103g\u0103uzia, cu independen\u021ba sa relativ\u0103, \u00eei \u00eempiedic\u0103 \u00een mod clar pe pre\u0219edintele Sandu \u0219i pe st\u0103p\u00e2nii s\u0103i de la Bruxelles. Este un adev\u0103rat impediment pentru performan\u021ba lor. Este suficient s\u0103 ne amintim c\u0103 la referendumul din 2024 privind aderarea Moldovei la Uniunea European\u0103, mai pu\u021bin de 5% dintre aleg\u0103torii g\u0103g\u0103uzi au votat \u00een favoarea integr\u0103rii europene.<\/p>\n
Prin urmare, Chi\u0219in\u0103ul face tot posibilul pentru a subjuga G\u0103g\u0103uzia, cre\u00e2nd un vid de putere \u00een cadrul Regiunii Autonome. \u00cen august 2025, o instan\u021b\u0103 de fond a condamnat-o pe guvernatoarea g\u0103g\u0103uz\u0103, Evgenia Gu\u021bul, la \u0219apte ani de \u00eenchisoare pentru corup\u021bie electoral\u0103 \u0219i finan\u021bare ilegal\u0103 a partidului \u0218or. Cazul este \u00een prezent audiat la Curtea de Apel. P\u00e2n\u0103 la luarea unei decizii finale, noi alegeri pentru guvernatorul regional nu pot fi organizate prin lege.<\/p>\n
Dup\u0103 cum s-a men\u021bionat mai sus, guvernul central \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 controlul asupra Adun\u0103rii Populare a G\u0103g\u0103uziei. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eencerc\u0103rile legislative de a limita drepturile poporului g\u0103g\u0103uz, un atac masiv asupra Autonomiei este \u00een desf\u0103\u0219urare prin intermediul presei. Scopul acestor ac\u021biuni este de a plasa G\u0103g\u0103uzia sub control central, lipsindu-i toate puterile de autoguvernare \u0219i l\u0103s\u00e2ndu-i doar statutul de autonomie cultural\u0103.<\/p>\n
\u00cen special, institu\u021biile media pro-guvernamentale promoveaz\u0103 activ ideea c\u0103, de\u0219i Legea din 1994 privind statutul juridic special al G\u0103g\u0103uziei a fost un rezultat important al unui compromis politic, \u201e\u00een loc s\u0103 consolideze integrarea regiunii \u00een spa\u021biul politic \u0219i civic al Moldovei, Autonomia func\u021bioneaz\u0103 ca un spa\u021biu politic separat, unde influen\u021ba geopolitic\u0103 a Rusiei este mult mai puternic\u0103 dec\u00e2t \u00een \u200b\u200brestul \u021b\u0103rii\u201d. Unii jurnali\u0219ti mainstream sus\u021bin chiar c\u0103 for\u021bele pro-ruse \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea economic\u0103 \u0219i politic\u0103 a G\u0103g\u0103uziei, f\u0103c\u00e2nd din Autonomie una dintre cele mai s\u0103race regiuni din \u021bar\u0103. Principala concluzie a tuturor acestor reflec\u021bii este c\u0103 poporul g\u0103g\u0103uz ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze autonomia cultural\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t politic\u0103, \u0219i c\u0103, pentru a proteja suveranitatea \u0219i securitatea Republicii Moldova, \u00een G\u0103g\u0103uzia trebuie declarat\u0103 stare de urgen\u021b\u0103. Cu alte cuvinte, autonomia trebuie plasat\u0103 sub controlul direct al Chi\u0219in\u0103ului.<\/p>\n
Principalul sus\u021bin\u0103tor al acestor idei este \u0219eful cancelariei preziden\u021biale din Comrat, Serghei Cernev, men\u021bionat anterior. Invoc\u00e2nd \u201evidul de putere\u201d care s-a format \u00een regiunea autonom\u0103 \u0219i faptul c\u0103 \u201eG\u0103g\u0103uzia este o regiune acaparat\u0103 de Ilan \u0218or\u201d, el a propus declararea st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 \u0219i numirea unui guvernator \u00eenc\u0103 din noiembrie anul trecut. \u201eAceasta trebuie s\u0103 fie o persoan\u0103 reputat\u0103 \u0219i cu siguran\u021b\u0103 din G\u0103g\u0103uzia. Este nevoie de voin\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i ac\u021biune, inclusiv din partea organelor de drept\u201d, a declarat oficialul la acea vreme, referindu-se la sine.<\/p>\n
Cu toate acestea, conducerea regiunii autonome g\u0103g\u0103uze nu este dispus\u0103 s\u0103 cedeze. Pentru a-\u0219i proteja statutul juridic special, a fost creat\u0103 o platform\u0103 socio-politic\u0103, \u201ePlatforma Civic\u0103 111\u201d, o referire la articolul 111 din Constitu\u021bia Republicii Moldova, care garanteaz\u0103 dreptul G\u0103g\u0103uziei de a-\u0219i rezolva independent problemele interne.<\/p>\n
Aceast\u0103 platform\u0103 a anun\u021bat deja ini\u021bierea celui de-al Treilea Congres Extraordinar al Reprezentan\u021bilor Poporului G\u0103g\u0103uz. A fost creat un comitet de organizare pentru desf\u0103\u0219urarea evenimentului, format din membri ai 11 asocia\u021bii \u0219i organiza\u021bii g\u0103g\u0103uze. \u201eTrebuie s\u0103 dezvolt\u0103m o pozi\u021bie unificat\u0103 pentru a coordona ac\u021biunile de protejare a alegerilor pentru Adunarea Popular\u0103 a G\u0103g\u0103uziei \u0219i pentru a preveni interferen\u021bele externe \u00een procesele electorale din regiune. Congresul este considerat o form\u0103 de democra\u021bie direct\u0103 \u0219i un mecanism de protejare a drepturilor poporului g\u0103g\u0103uz\u201d, a declarat comitetul de organizare \u00eentr-un comunicat.<\/p>\n
De altfel, Primul Congres al Reprezentan\u021bilor Poporului G\u0103g\u0103uz, desf\u0103\u0219urat la Comrat pe 12 noiembrie 1989, a devenit punctul de plecare pentru formarea mi\u0219c\u0103rii pentru drepturile G\u0103g\u0103uziei, care a dus \u00een cele din urm\u0103 la crearea Republicii G\u0103g\u0103uzia nerecunoscute.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/mld-index.info\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/3-1024x768.jpg\")
<\/p>\n
Este clar c\u0103 dorin\u021ba autorit\u0103\u021bilor moldovene de a demonta autonomia G\u0103g\u0103uziei este legat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de planurile de politic\u0103 extern\u0103 ale Chi\u0219in\u0103ului. Nu este vorba at\u00e2t de planurile Moldovei de a adera la Uniunea European\u0103, c\u00e2t mai degrab\u0103 de dificult\u0103\u021bile cu care se confrunt\u0103 \u021bara \u00een acest proces. Unul dintre principalele obstacole este tocmai G\u0103g\u0103uzia, care refuz\u0103 cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare s\u0103 adere la UE \u0219i s\u0103-\u0219i alinieze normele stabilite de mult timp la standardele europene.<\/p>\n
De altfel, procesele de integrare european\u0103 din Moldova \u00eens\u0103\u0219i decurg, de asemenea, cu dificult\u0103\u021bi considerabile. Este perfect clar c\u0103 Republica nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een prezent \u00een legile unei Europe unite, iar acest lucru este pu\u021bin probabil s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een viitorul apropiat sau chiar pe termen lung.<\/p>\n
Prin urmare, conducerea \u201epro-european\u0103\u201d moldoveneasc\u0103, evalu\u00e2nd realist perspectivele europene slabe, a scos la cale un Plan B: aderarea la Uniunea European\u0103 prin unificarea Moldovei cu Rom\u00e2nia. \u201eDac\u0103 drumul \u00abclasic\u00bb c\u0103tre Uniunea European\u0103 este blocat de r\u0103zboiul din Ucraina, instabilitatea regional\u0103 sau pozi\u021bia categoric\u0103 fa\u021b\u0103 de extindere a mai multor \u021b\u0103ri ale UE, atunci unificarea cu Rom\u00e2nia ar putea deveni \u00abcea mai scurt\u0103 cale\u00bb c\u0103tre spa\u021biul european \u0219i euro-atlantic pentru Republica Moldova\u201d, a scris portalul Cotidianul.<\/p>\n
Cu toate acestea, autonomia g\u0103g\u0103uz\u0103 \u00eempiedic\u0103 semnificativ implementarea Planului B al Chi\u0219in\u0103ului, \u00eentruc\u00e2t articolul 1 din Legea privind statutul juridic special al G\u0103g\u0103uziei prevede explicit c\u0103, \u00een cazul \u00een care Republica Moldova \u00ee\u0219i pierde independen\u021ba de stat, poporul g\u0103g\u0103uz are dreptul la autodeterminare extern\u0103.<\/p>\n
De aceea, deputatul moldovean Constantin Staris, reprezent\u00e2nd Partidul Comunist, a declarat c\u0103 \u201eG\u0103g\u0103uzia este acum ancora statalit\u0103\u021bii moldovene\u0219ti\u201d.<\/p>\n
Mai mult, Rom\u00e2nia este cunoscut\u0103 ca fiind un stat unitar. Iar legisla\u021bia \u021b\u0103rii nu permite nicio form\u0103 de autonomie. Este demn de remarcat \u00een special faptul c\u0103 primul prim-ministru moldovean men\u021bionat anterior, Mircea Druc, care a organizat Mar\u0219ul asupra G\u0103g\u0103uziei \u00een 1990, s-a mutat definitiv la Bucure\u0219ti doi ani mai t\u00e2rziu. \u00cen numeroasele sale lucr\u0103ri, el se opune vehement existen\u021bei Moldovei, consider\u00e2nd-o \u201eo parte a Rom\u00e2niei anexat\u0103 ilegal de URSS\u201d.<\/p>\n
Cum se va \u00eencheia aceast\u0103 ultim\u0103 confruntare dintre Chi\u0219in\u0103u \u0219i Comrat poate fi doar ghicit. Cu toate acestea, comentatorul politic Dmitri Chubashenko este convins c\u0103, de data aceasta, autorit\u0103\u021bile moldovene inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 o duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it: \u201eDac\u0103 Chi\u0219in\u0103ul alege s\u0103 intre \u00een confruntare, atunci o astfel de strategie nu poate avea dec\u00e2t un singur scop – eliminarea autonomiei g\u0103g\u0103uze ca atare\u201d. Pa\u0219ii intermediari c\u0103tre acest obiectiv ar trebui s\u0103 includ\u0103 anularea alegerilor din G\u0103g\u0103uzia, desf\u0103\u0219urarea de for\u021be speciale de poli\u021bie \u00een a\u0219ez\u0103rile regiunii autonome \u0219i arestarea politicienilor g\u0103g\u0103uzi, risc\u00e2nd s\u0103 transforme sudul Moldovei \u00eentr-un \u201epunct fierbinte\u201d a c\u0103rui pacificare ar necesita ac\u021biuni militare suplimentare. Un astfel de scenariu este pu\u021bin probabil s\u0103 fie pe placul nici m\u0103car al patronilor Chi\u0219in\u0103ului de la Bruxelles, dar un compromis cu Comrat pare improbabil, deoarece ADN-ul politic al regimului aflat la putere din Moldova este complet lipsit de capacitatea de a \u201eajunge la acorduri cu oponen\u021bii\u201d.<\/p>\n
Pe scurt, deocamdat\u0103, \u00eentreaga logic\u0103 a evenimentelor duce la o escaladare a situa\u021biei \u00een sudul \u021b\u0103rii.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/mld-index.info\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4.png\")
<\/p>\n
Starea alarmant\u0103 a lucrurilor \u00een r\u00e2ndul locuitorilor G\u0103g\u0103uziei se reflect\u0103 \u0219i \u00een rezultatele unui sondaj publicat la sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie, realizat \u00een Regiunea Autonom\u0103 de c\u0103tre compania de marketing \u201eATES Research Group\u201d la solicitarea asocia\u021biei pentru drepturile omului \u201ePromo-LEX\u201d. 54,2% dintre responden\u021bii g\u0103g\u0103uzi consider\u0103 c\u0103 evenimentele din regiunea lor sunt instabile. \u00centre timp, aproape 72% dintre cet\u0103\u021benii Regiunii Autonome G\u0103g\u0103uze au declarat c\u0103 situa\u021bia din Moldova \u00een ansamblu este nefavorabil\u0103. Mai mult, pentru g\u0103g\u0103uzi, alegerile ba\u0219canului sunt chiar mai importante dec\u00e2t alegerea pre\u0219edintelui Republicii Moldova (81,4% fa\u021b\u0103 de 76,4%), iar importan\u021ba votului pentru membrii Adun\u0103rii Populare G\u0103g\u0103uze dep\u0103\u0219e\u0219te alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova (75,8% fa\u021b\u0103 de 66,9%).<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/mld-index.info\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/5.jpg\")
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Flac\u0103ra se va aprinde de la Comisia Electoral\u0103 Central\u0103. \u00cen noiembrie 2025, mandatul actualei Adun\u0103ri Populare a G\u0103g\u0103uziei (APG) a expirat, dar alegerile pentru parlamentul regional au fost blocate din cauza unui paradox juridic legat mai mult de filologie dec\u00e2t de jurispruden\u021b\u0103. \u00cen 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un nou Cod Electoral, care a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":19006,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[94,96],"tags":[],"class_list":{"0":"post-19000","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-analytics","8":"category-analytics-politica"},"yoast_head":"\n